România sărbătorește ziua internațională a Iei

Ia românească, o tradițională cămașă purtată în trecut în zile de sărbătoare, a devenit în prezent un obiect ''cool'' de vestimentație, ale cărui simboluri și-au pierdut din însemnătate.

Ia este, potrivit Dicționarului Limbii Române, bluza femeiască specifică portului național românesc, confecționată din pânză albă de bumbac, de in sau de borangic, împodobită la gât, la piept și la mâneci cu diverse cusături, uneori cu mărgele, scrie Agerpres.

"Ia este bluza care face legătura cu străbunii noștri, care ne duce în trecut, care scoate la lumină simbolurile pierdute și care altădată aveau o însemnătate aparte după care viața însăși se ghida. Toate au ajuns până astăzi. Acum, cumva, iile nu se mai cumpără în funcție de simboluri, acum ia este doar o bluză pe care trebuie să o asortăm. Simbolurile, totuși, au rămas. Eu am scris o istorie a iilor, în care am încercat să descriu cât de cât ce am primit și eu de la bunica mea, ce reprezintă fiecare simbol. Cel mai bine le știu pe cele din zona Breaza, fiindcă acolo m-am născut, acolo am crescut cu broderia lângă mine", a declarat, pentru AGERPRES, Anda Mănescu, o tânără care a pornit în Breaza o afacere cu ii după ce a găsit cămășile cusute de bunica sa.

Ea a explicat că fiecare ie are o cruce în interiorul modelului și că după 1890, iile au căpătat o formă comercială.

"Fiecare ie, din orice zonă a țării, trebuie să facă o cruce, undeva trebuie să se găsească o cruce în interiorul modelului, pentru că crucea proteja. Iile erau concepute de femei astfel încât undeva inserat în model să existe acea cruce. Înainte de 1890, toate iile se făceau în casă, femeile își coseau iile pentru evenimentele importante ale vieții, pentru nuntă, pentru horă, pentru înmormântări. Fiecare își punea dorințele, aspirațiile și binele în acea cusătură, iar după 1890 au început să existe atelierele reginei Maria și arta casnică și atunci au căpătat o formă comercială, iile au început să se facă pentru vânzare, au început să piardă din simboluri, au fost preluate exact așa cum erau făcute în casă și nu s-au mai dezvoltat simbolurile și nici creativitatea femeilor. Ele doar copiau un model. Apoi au început exporturile - vorbesc de zona Breaza -, au început colaborările cu designeri din diferite țări, fiecare țară avea alte dorințe, au început să fie adaptate țărilor în care se exportau și a ajuns să fie o ie comercială - ia de artizanat comercială -, făcută tot cu migală, tot de mână, păstrând aceeași simbolistică, același format, doar că spre vânzare, nu mai era făcută pentru sufletul fiecăreia. Nu știu dacă este rău sau bine, pur și simplu asta a fost evoluția lor", a subliniat Anda Mănescu, ale cărei ii sunt purtate sau au fost făcute cadou actrițelor Jane Seymour și Angelina Jolie și primei doamne a Serbiei.

Iile despre care vorbește cu pasiune sunt lucrate de femeile din zona Breaza, prețurile începând de la 250 de lei. Pentru o ie plină cu mânecă lungă se lucrează aproximativ o lună.

"Înainte, pânza se făcea în casă, acum o facem industrial, la război mecanic, din bumbac 100%, dar Breaza are o particularitate a pânzei: este pânză topită, adică bumbacul este fiert și atunci iese puțin creponată și materialul este moale. Trebuie să se vadă firele în pânză, pentru că fiecare fir este numărat, ca să iasă modelul echilibrat și egal. Sunt cusute cu fir de mătase sau cu fir de bumbac", a arătat Anda Mănescu.

Printre simbolurile reprezentate pe iile din Breaza se numără "Roatele" - care semnifică perfecțiunea, "Crestele" - victoria lumii asupra întunericului, "Steaua soarelui" - strălucirea și fericirea, "Floare de măr" - frumusețea, pacea și belșugul.

Ziua internațională a iei este celebrată începând cu anul 2013 pe 24 iunie, odată cu sărbătoarea de Sânziene sau Drăgaica. Cu această ocazie, se organizează o serie de evenimente. Un astfel de eveniment a fost Festivalul Iei de la Casa Artelor "Dinu Lipatti" din București.

Directorul fondator al Casei Artelor "Dinu Lipatti", Alice Barb, a declarat pentru AGERPRES că ia reprezintă legătura cu bunicii și străbunicii, iar în prezent a devenit un element "cool" de vestimentație.

"Faptul că noi sărbătorim un simbol atât de frumos al nostru, al tuturor, este minunat. Pentru mine, personal, ia înseamnă legătura cu bunicii și străbunicii mei, care au purtat-o cu demnitate și cu mândrie. O port și eu astăzi cu mândrie și sper ca peste 50-100 de ani, nepoții și strănepoții noștri să continue să o poarte, pentru că este foarte frumoasă, este chiar un element cool la ora aceasta. În materie de modă se știe că ia a făcut carieră, a fost purtată sub diferite forme și de vedete internaționale și cred că este timpul să o purtăm și noi, nu doar de ziua ei, ci din ce în ce mai des, sub toate formele, din toate zonele, la toate ținutele. Eu am început să o port de Ziua Iei câteva zile, aproape o săptămână și de Ziua Națională a României, de 1 Decembrie", a spus Alice Barb.

Îmbrăcată cu o ie cusută cu negru și pantaloni de catifea, ea relatează proveniența acestui obiect vestimentar despre care afirmă că este "cool".

"Eu mi-am cumpărat aceasta ie de la Anda Mănescu anul trecut. Este o ie splendidă, de colecție din zona Muscelului. Este cusută cu ac persan, ceea ce face ca ața aceasta neagră să fie buclată - este o cusătură specială - și să pară de catifea. O asortez la pantaloni de catifea. Mi s-a părut o combinație extraordinar de frumoasă și cool", a arătat Alice Barb.