Războiul din Orient aruncă întreaga lume în criză. Panică mondială pentru atacurile care nu se mai termină

Război în Orientul Mijlociu
Război în Orientul Mijlociu

După o lună de bombardamente în Orientul Mijlociu, ceea ce părea să dureze câteva săptămâni, pare acum să se contureze într-un război de lungă durată. Este îngrijorarea celor mai mulți analiști care urmăresc toate scenariile în cazul unei posibile invazii terestre a americanilor în Iran.

Orientul Mijlociu în flăcări: o lună de război între SUA și Iran

Rebelii Houthi din Yemen au anunțat că intră în conflict de partea Iranului. Aliații regimului de la Teheran au revendicat un atac cu rachete asupra Israelului. Totuși, intrarea teroriștilor Houthi în conflict ar putea avea implicații majore care ar putea adânci și mai mult criza mondială a petrolului. Aceștia au anunțat că iau în considerarea închiderea strâmtorii Bab el-Mandeb, a doua cea mai importantă rută comercială din Orientul Mijlociu după strâmtoarea Ormuz.

„Care sunt limitele acțiunilor mișcării Houthi? Va fi închiderea strâmtorii Bab al-Mandab printre opțiunile luate în calcul? Aceasta este, desigur, una dintre opțiuni, întrucât situația depinde de escaladarea israeliană și americană. Urmăriți pregătirile americane și discuțiile despre o operațiune terestră, precum și recenta campanie intensă a Israelului care vizează infrastructura. Totuși, Axa (n.r. coaliție formată din grupări militare pro-Iran) gestionează bătălia treptat, fie în ceea ce privește angajarea, fie chiar în privința utilizării armelor.”, a zis MOHAMMED MANSOUR, înalt oficial Houthi.

Din moment ce Strâmtoarea Ormuz este blocată de Iran, Bab el-Mandeb este ultima rută rămasă care permite petrolului din Golf să ajungă în Marea Mediterană prin Canalul Suez. Închise ambele simultan, nu va mai exista fizic nicio cale maritimă ca energia din Orientul Mijlociu să ajungă pe piețele globale. În acest fel, unul dintre cele mai sumbre scenarii pentru economia mondială pare tot mai aproape să devină realitate.

În paralel, atacurile americano-israeliene asupra Iranului se intensifică. Regimul de la Teheran a anunțat că centrala sa nucleară de la Bushehr a fost lovită din nou. Este al treilea atac care are loc asupra instalației, în ultimele 10 zile.

Demersuri diplomatice istorice, menite să oprească războiul

Potrivit unor oficiali iranieni, atacurile americano-israeliene ar fi vizat și o sursă de apă din instalația de la Haftgel. Totodată, Statele Unite își consolidează rapid prezența militară în bazele americane din apropierea Iranului și au trimis mii de pușcași marini și parașutiști în țările vecine. Din acest motiv, cei ami mulți analiști cred că se pregătește o escaladare majoră a conflictului.

Mai mult decât atât, Corpul de Pușcași Marini al SUA le-a cerut rezerviștilor să își verifice nivelul de pregătire pentru o posibilă mobilizare la scară largă în Orientul Mijlociu. Documentul transmitea: „Pregătirea va fi considerată implicită, nu pusă sub semnul întrebării.” În acest fel, o ofensivă terestră a SUA asupra Iranului pare tot mai probabilă.

Între timp, se fac demersuri diplomatice istorice ca Războiul din Orientul Mijlociu să fie oprit. Pakistanul îi găzduiește pe miniștrii de Externe ai Turciei, Egiptului și Arabiei Saudite, cu scopul unei reuniuni speciale. Scopul întâlnirii diplomaților este prevenirea unei escaladări și mai mari a conflictului. Pakistanul acționează ca intermediar oficial pentru transmiterea către Teheran a planului de pace în 15 puncte, elaborat de administrația Trump. În acest context, președintele Iranului l-a felicitat pe premierul de la Islamabad pentru eforturile țării sale de a opri războiul din Orientul Mijlociu.

Întreg mapamondul privește cu îngrijorare spre Orientul Mijlociu, regiunea care pare să fie blestemată să nu cunoască niciodată pacea.

Totodată, Marco Rubio a declarat în primele zile ale operațiunii că Iranul oricum ar fi avut în plan o ripostă împotriva SUA după un posibil atac al Israelului.

„Președintele a luat o decizie foarte înțeleaptă. Știam că va avea loc un atac al Israelului, știam că acest lucru va duce la un atac împotriva forțelor SUA.”, a zis MARCO RUBIO, secretar de stat al SUA.

După moartea lui Ali Khamenei, au urmat represalii dure din partea Iranului. Atât Teheranul, cât și grupări paramilitare din Orientul Mijlociu sprijinite de regim, au lansat rachete balistice și drone către Israel, Qatar, Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Kuweit, Irak și Arabia Saudită.

SUA și Israel au lovit ținte iraniene și i-au decimat conducerea

În acest punct, Orientul Mijlociu este deja cuprins de haos. Într-un incident neașteptat dar sugestiv pentru realitatea de pe front, Kuweitul, aliat al Washingtonului, a doborât trei avioane americane, din greșeală. Toți cei șase piloți au reușit să sară din aeronave și să scape cu viață.

Ulterior, Teheranul și-a ales un nou ayatollah, pe Mojtaba Khamenei, fiul fostului lider suprem ucis. În paralel, SUA și Israelul au intensificat atacurile asupra Iranului. Coaliția formată din forțele Washingtonului și Tel Aviv-ului au lovit ținte strategice cruciale ale regimului de la Teheran și au decimat conducerea statului islamist.

Într-una dintre escaladările majore ale conflictului, Israelul a atacat cel mai mare zăcământ de gaze naturale din lume, situat în Iran. Ofensiva aeriană a avut loc cu acordul SUA.

După bombardamentele israeliene asupra celui mai mare zăcământ de gaze naturale din lume, Iranul a anunțat represalii pe măsură, care au și avut loc. Regimul de la Teheran a lansat atacuri aeriene asupra instalațiilor de purificare a gazului natural lichefiat din Qatar. Ofensiva iraniană a provocat pagube uriașe, de peste 20 de miliarde de dolari.

Blocarea Strâmtorii Ormuz de către Iran și atacurile aeriene asupra infrastructurii critice din Orientul Mijlociu au creat o adevărată criză mondială de energie. Prețul petrolului a crescut cu mai mult de 50% de la începutul războiului. Mai mult, un baril de petrol a ajuns să coste 119 dolari de la aproximativ 70.

„Ne vom reveni în foarte scurt timp, prețurile scad substanțial, și petrolul va scădea. E doar o chestiune de război, se întâmplă. Aproape că poți să prezici astfel de lucruri. Aș spune că a crescut (n.r. prețul petrolului) puțin mai mult decât credeam noi dar va scădea mult mai mult decât poate înțelege oricine.”, a zis DONALD TRUMP, președintele SUA.

Totuși, trendul nu a fost doar unul ascendent pe întreg parcursul conflictului. După ce Donald Trump a declarat că războiul e pe cale de final și că se poartă negocieri cu Teheranul, prețul unui baril s-a ieftinit abrupt.

Recent, în ciuda bombardamentelor intense de ambele părți, Donald Trump susține că Iranul se roagă de el ca să încheie un acord și să oprească războiul din Orientul Mijlociu.

„Sunt loviți atât de tare, încât oricine ar negocia. Negociază, ne imploră să încheiem un acord, ne imploră să facem un acord. Se pare că aveam dreptate, negociază, au recunoscut două zile mai târziu. 

Negociem, ar fi minunat dacă am putea face ceva, dar trebuie să o deschidă (n.r. Strâmtoarea Ormuz). Trebuie să deschidă Strâmtoarea... lui Trump. Voiam să zic Ormuz. Scuzați-mă, îmi pare foarte rău.”, a completat DONALD TRUMP, președintele SUA.

În cardul aceluiași discurs, Donald Trump a scos din nou în evidență faptul că aliații europeni au refuzat să-l ajute cu războiul din Orientul Mijlociu și cu redeschiderea Strâmtorii Ormuz.

„Cred că NATO a făcut o greșeală teribilă, când au refuzat să trimită un mic ajutor militar. 

Am trimis sute de miliarde de dolari anual către NATO ca să îi protejăm. Noi întotdeauna am fost acolo pentru ei, dar bazându-ne pe acțiunile lor, bănuiesc că nu va mai trebui să fim, nu?”, a completat DONALD TRUMP, președintele SUA.

Peste 30 de țări europene, printre care și România au semnat o declarație comună pentru redeschiderea arterei principale de petrol a lumii.

Potrivit unei analize, americanii au pierdut 28 de aparate militare de la începutul războiului. Un avion de vânătoare F-35A a fost avariat în timpul unei misiuni desfășurate în Orientul Mijlociu și a efectuat o aterizare de urgență. Potrivit unor informații apărute în presă, incidentul ar fi putut fi cauzat de un atac, însă acest lucru nu a fost confirmat oficial.

Cea mai afectată platformă a armatei SUA a fost cea de drone. Washingtonul a pierdut 12 unități care valorează în total 400 de milioane de euro.