UPDATE 19:45 - Volodimir Zelenski: Securitatea Europei de Sud-Est și a regiunii Mării Negre este indivizibilă
În cadrul Summitului Ucraina - Europa de Sud-Est, liderul de la Kiev a subliniat că Ucraina nu luptă cu Rusia doar pentru a se apăra pe sine, ci pentru a apăra întregul continent european.
”Securitatea Europei de Sud-Est și a regiunii Mării Negre este indivizibilă. Ucraina a înțeles acest lucru încă din 2014. Întregul continent a devenit conștient de asta în 2022. Și chiar și astăzi suntem nevoiți să luptăm nu doar pentru țara noastră, ci și pentru ca această realitate să devină fundamentul unei noi politici regionale”, a afirmat Volodimir Zelenski.
De asemenea, președintele Ucrainei a vorbit de implicarea regimului de la Moscova în politicile interne ale țărilor din Sud-Estul Europei, printre care și România. El a cerut, totodată, sprijin european pentru Republica Moldova, în contextul alegerilor parlamentare din toamna acestui an.
”Din păcate, regiunea noastră este una dintre principalele ținte ale Rusiei, care încearcă să semene haos. Am văzut acest lucru în Balcani, unde Moscova a alimentat tensiuni etnice, acte de sabotaj și tentative de lovituri de stat. Am văzut manipulări ale opiniei publice în România, orchestrate cu implicarea Moscovei. Iar de trei decenii, Rusia încearcă să țină Moldova în sărăcie și instabilitate, pentru a o aduce sub control total. Dacă Europa va pierde Moldova în acest an, Rusia va fi și mai încurajată să se amestece în țările voastre - să vă ia resursele, suveranitatea și chiar istoria. De aceea, sprijinirea unei Moldove europene - nu a uneia controlate de forțe rusești sau oligarhice - este o sarcină esențială pentru noi toți. Același lucru este valabil și pentru Ucraina. Pentru Moscova, Ucraina nu este o țară, ci o resursă - o rampă militară pentru viitoare invazii. Toți ne confruntăm cu aceeași sursă a distrugerii. Astăzi propun să ne concentrăm - și eu, în special - pe trei lucruri: apărare, unitate și dezvoltare reală”, a adăugat Zelenski.
Președintele ucrainean l-a acuzat pe Vladimir Putin că nu vrea să pună capăt războiului și a cerut Europei sancțiuni mai dure împotriva Rusiei.
”Este clar pentru toți: Putin nu vrea să pună capăt acestui război. El crede că atât timp cât își poate domina vecinii, rămâne politic în viață. Dar, indiferent ce crede, misiunea noastră este să-l forțăm să caute pacea și supraviețuirea politică prin mijloace non-militare. Pentru asta avem nevoie de sprijin militar pentru Ucraina, sisteme de apărare antiaeriană, drone - toate sunt esențiale, sancțiuni. Participarea voastră la deciziile UE privind pachetele de sancțiuni este vitală. Cel de-al 18-lea pachet poate fi mai dur - în special asupra transportului de petrol și sectorului financiar rus. Reducerea plafonului de preț al petrolului la 45 de dolari ar fi mai eficient decât cel actual de 60. Un plafon de 30 de dolari ar aduce schimbarea reală la Moscova”, a mai spus acesta.
Cât despre NATO, Zelenski a spus că această alianță militară este ”cheia arhitecturii de securitate europene”.
”Sprijinul reciproc pentru extinderea UE și a NATO este esențial. Iar aderarea Ucrainei trebuie să progreseze - am îndeplinit toate condițiile. Amânările nu ajută pe nimeni. Și NATO este cheia arhitecturii de securitate europene. Fiecare țară europeană are dreptul să-și aleagă propriul drum în securitate. Summitul NATO care urmează trebuie să reconfirme acest lucru. Totodată, cooperarea noastră în domeniul infrastructurii, energiei, comunicațiilor, sistemelor digitale trebuie să arate progrese anuale concrete. Războiul Rusiei și blocada porturilor ucrainene au demonstrat cât de vitale sunt rutele alternative - pe care le avem datorită vouă”, a evidențiat președintele Ucrainei.
UPDATE 19:30 - Maia Sandu, la Odesa: ”Istoria ne arată că atunci când agresorii nu sunt opriți costul păcii e insuportabil”
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a afirmat, miercuri, la Summitul Ucraina - Europa de Sud-Est, desfășurat la Odesa, că istoria ne-a arătat că, atunci când agresorii nu sunt opriți din timp, costul păcii devine insuportabil.
Mai mult, șefa de la Chișinău a subliniat că, în cazul în care Ucraina pierde războiul, Federația Rusă nu se va opri în Republica Moldova.
”Suntem alături de Ucraina pentru că suntem convinși că Ucraina este piatra de temelie a securității europene. Acest război nu este doar despre Ucraina. Este despre viitorul Europei. Mai mult decât atât, este despre ordinea internațională bazată pe reguli. Facem multe, dar Rusia are mai multe arme, mai multă mobilizare, mai multă propagandă. Dacă vrem să restabilim pacea în Europa - și trebuie - trebuie să egalăm și să depășim aceste capacități. În timp ce Rusia poartă un război brutal pe teritoriul Ucrainei, ne atacă pe restul dintre noi cu arme hibride - minciuni, manipulare, șantaj, infiltrarea sistemelor noastre politice. Subminează democrațiile, exploatează libertățile noastre pentru a aduce la putere oameni care nu mai susțin Ucraina. Iar dacă Ucraina pierde, credeți-mă, Rusia nu se va opri în Moldova”, a afirmat Maia Sandu.
Potrivit ei, ”actuala abordare - sprijinul lent, fragmentat, ezitant - nu este suficient și nu a fost niciodată”.
”Rusia mobilizează mai repede, la o scară mai mare, are mai multe resurse, mai multe capacități și mai puține constrângeri. Ucraina primește mai puțin și prea târziu. Asta trebuie să se schimbe. Lupta Ucrainei nu este lupta altcuiva. Este și lupta noastră. O Ucraină independentă și europeană nu este un gest de caritate. Este un interes vital pentru noi toți. Costul întârzierilor crește. Istoria ne-a arătat că, atunci când agresorii nu sunt opriți din timp, costul păcii devine insuportabil. Trebuie să ne ridicăm la înălțimea provocării, așa cum au făcut generațiile dinaintea noastră, și să ieșim mai puternici. Alternativa este să fim zdrobiți de un dictator însetat de putere, care îi va inspira și pe alții să îi urmeze exemplul și să distrugă pacea la nivel global”, a mai spus președintele moldovean.
Totodată, Maia Sandu a ținut să precizeze faptul că Rusia își dorește ca țara sa să întoarcă spatele Ucrainei.
”Rusia vrea o Moldovă care întoarce spatele Ucrainei și Uniunii Europene. Mai grav - vrea să folosească Moldova împotriva Ucrainei și a Uniunii Europene. Nu trebuie să permitem acest lucru. Moldova contribuie pentru că știe ce este în joc. Știm că securitatea Ucrainei este securitatea Moldovei”, a atras atenția Maia Sandu.
În plus, ea a menționat că tocmai de aceea au fost instruiți peste 160 de geniști ucraineni, au fost găzduiți peste 100.000 de refugiați, este facilitat tranzitul cerealelor ucrainene, au fost donate echipamente energetice pentru reconstrucție, se fac investiții în drumuri, căi ferate și poduri, care într-o zi vor susține procesul de reconstrucție.
”Și acolo unde mijloacele noastre sunt modeste, vocea noastră trebuie să fie puternică. Noi, prietenii Ucrainei, trebuie să fim vocea Ucrainei în lume. Acolo unde Ucraina nu are ambasade, să vorbim noi în numele ei. La fiecare forum internațional, în fiecare întâlnire bilaterală, să reamintim lumii că granițele nu se schimbă prin forță, atrocitățile nu sunt normale, răpirea copiilor este o crimă de război. Către liderii de la această masă și către cei din capitalele europene și din lume: să nu fim generația care a ezitat! Să fim generația care a stat ferm, a acționat cu curaj și a protejat pacea. Împreună putem apăra Ucraina. Și, făcând asta, putem apăra viitorul nostru comun - într-o Europă unită, democratică și liberă”, a conchis președintele Republicii Moldova.
UPDATE 19:00 - Nicușor Dan, la Summitul Ucraina - Europa de Sud-Est: ”Trebuie să fim fermi în denunțarea acțiunilor Rusiei”
Președintele României, Nicușor Dan, a participat, miercuri, la Summitul Ucraina - Europa de Sud-Est, organizat la Odesa, unde a cerut fermitate în denunțarea acțiunilor Rusiei, care folosește ”strategii de amânare și sabotare a procesului de pace”.
Nicușor Dan a afirmat că ”singurul limbaj pe care Rusia îl înțelege este forța” și că solicitările pentru a încheia un acord de pace sunt nerezonabile.
”Reuniunea noastră de astăzi are loc în contextul discuțiilor recente despre cum ar trebui să arate o pace justă, durabilă și cuprinzătoare în Ucraina. Ucraina a preferat mereu pacea în locul războiului. Președintele Zelenski a propus chiar o formulă de pace, întemeiată pe Carta ONU și dreptul internațional - o propunere sprijinită de marea majoritate a comunității internaționale. Când inițiativa Statelor Unite pentru pace a părut să câștige teren, președintele Zelenski a acceptat ideea unui armistițiu și chiar să îl întâlnească personal pe președintele Putin. Pe de altă parte, Rusia continuă să respingă orice inițiativă constructivă și face tot posibilul să submineze calea către pace. Rusia vine cu cerințe nerezonabile, știind că ele nu pot fi acceptate. Singurul limbaj pe care Rusia îl înțelege este forța, iar noi trebuie să facem tot ce putem pentru ca Ucraina să poată negocia dintr-o poziție de forță. De aceea trebuie să fim fermi în denunțarea acțiunilor Rusiei, care sunt, de fapt, strategii de amânare și sabotare a procesului de pace”, a declarat Nicușor Dan, potrivit Agerpres.
De asemenea, liderul de la Cotroceni a ținut să precizeze faptul că țările europene trebuie să rămână unite ”în apărarea dreptului internațional, a respectului pentru viața umană, demnitate, libertate și democrație”, ”valori pe care poporul ucrainean le apără în fiecare zi”.
”Țările prezente la această masă fac parte din Uniunea Europeană (UE) sau aspiră la acest statut. România știe din propria experiență că aderarea la UE este un proces profund transformator, care aduce dezvoltare economică, stabilitate socială, oportunități imense și securitate. Pe măsură ce lucrăm împreună pentru acest viitor european, ar trebui să valorificăm mai bine formate precum cel de astăzi, pentru a ne coordona eforturile și a rămâne uniți. În încheiere, doresc să spun că, în vremuri atât de complexe și incerte ca cele pe care le trăim, trebuie să rămânem hotărâți în apărarea dreptului internațional, a respectului pentru viața umană, demnitate, libertate și democrație. Acestea sunt valorile pe care poporul ucrainean le apără în fiecare zi”, a mai spus șeful statului.
UPDATE 19:14 - Rusia avertizează din nou Germania că o va considera implicată în conflict dacă furnizează rachete Taurus Ucrainei. „Are Merz mandat de la popor?”
Președintele Dumei de Stat (camera inferioară a parlamentului rus), Viaceslav Volodin, i-a transmis omoloagei sale germane, președinta Bundestagului, Julia Klockner, o scrisoare în care avertizează că o eventuală livrare de rachete germane Taurus către armata ucraineană ar presupune, din punctul de vedere al Rusiei, o implicare directă a Germaniei în conflictul din Ucraina.
UPDATE 16:15 - Rusia anunță că joi va avea loc un schimb de prizonieri de război \"\"grav răniți\"\"
Rusia și Ucraina vor efectua joi un schimb de prizonieri de război \"\"grav răniți\"\", a indicat miercuri Moscova, nouă etapă a unui acord încheiat în timpul negocierilor desfășurate recent la Istanbul între cele două părți beligerante, transmite France Presse.
\"\"Mâine vom începe \"schimburile sanitare\" urgente de prizonieri grav răniți\"\", a anunțat negociatorul-șef rus Vladimir Medinski pe social media.
Ucraina nu a făcut deocamdată niciun comentariu referitor la acest anunț.
Medinski a mai precizat că Rusia a recuperat trupurile a 27 de soldați decedați.
Ucraina a anunțat miercuri, la rândul său, că a recuperat 1.212 trupuri de soldați uciși pe frontul cu Rusia.
UPDATE 14:40 - Kremlinul declară, miercuri, că este „puțin probabil” să se obțină „rezultate rapide” în cadrul discuțiilor ruso-americane privind consolidarea relațiilor dintre Moscova și Washington, care au început după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, la începutul anului.
„Există multe obstacole în relațiile bilaterale, este puțin probabil să putem spera la rezultate rapide”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, în timpul briefingului său zilnic, subliniind în același timp că această „muncă dificilă va continua”.
De la prima convorbire oficială dintre Vladimir Putin și Donald Trump, la 12 februarie, rușii și americanii au declarat că doresc o revizuire completă a relațiilor lor bilaterale, o schimbare bruscă după ani de tensiuni extreme, pe fondul conflictului din Ucraina, scrie AFP.
UPDATE 12:10 - Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, va fi prezent miercuri în orașul ucrainean Odesa pentru un summit regional, aceasta fiind prima dată când liderul pro-Moscova vizitează Ucraina în cei 12 ani de când se află la putere, relatează Reuters.
Într-o declarație de presă, biroul lui Vučić a anunțat că acesta va călători în Ucraina pentru o zi, pentru a participa la Summitul Ucraina-Europa de Sud-Est, desfășurat în portul de la Marea Neagră, Odesa, care în această săptămână a fost ținta unui atac major cu drone și rachete rusești.
Lideri politici de rang înalt din 12 țări din Europa de Sud-Est, inclusiv președintele român Nicușor Dan, sunt așteptați să participe la summit.
UPDATE 10:30 - „Pot confirma că următoarea rundă de negocieri între delegații va avea loc foarte curând la Moscova”, a declarat ambasadorul rus în Statele Unite, Alexander Darchiev.
Întâlnirea ar urma unei serii de discuții anterioare între SUA și Rusia, care s-au axat pe eforturile de pace din Ucraina și pe reluarea relațiilor bilaterale.
UPDATE 8:45 - Președintele României, Nicușor Dan, va participa miercuri, la Odesa, la cel de al patrulea Summit Ucraina – Europa de Sud-Est, găzduit de către președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
„În cadrul reuniunii, Președintele Nicușor Dan va întări angajamentul României de a susține în continuare Ucraina, pe toate palierele, precum și de a se implica în eforturile de a ajunge la o pace justă și de durată, dar și în cele legate de reconstrucție”, afirmă Administrația Prezidențială într-un comunicat.
Potrivit sursei citate, președintele României va sublinia importanța menținerii unității și a abordării coerente în întreaga regiune reprezentată la Summit, pentru securitatea de ansamblu a continentului european. Dan va accentua și necesitatea acordării unei atenții speciale Mării Negre, inclusiv din perspectiva securității rutelor comerciale.
UPDATE - Atacurile intense cu 17 drone au provocat incendii în 15 locuinţe dintr-un loc cu cinci etaje şi au provocat şi alte pagube în oraşul aflat aproape de graniţa cu Rusia, a afirmat primarul din Harkov, Igor Terekhov.
”Sunt lovite direct clădiri cu mai multe etaje, locuinţe private, locuri de joacă, întreprinderi şi transportul public”, a afirmat Terekhov, pe aplicaţia de mesagerie Telegram.
”Apartamente ard, acoperişuri sunt distruse, maşini sunt arse, ferestre sunt sparte”, a adăugat el.
Un martor al Reuters a văzut salvatori ajutând la scoaterea oamenilor din clădirile avariate, oferindu-le îngrijiri şi pompierii luptând cu flăcările în întuneric.
Nouă dintre cei răniţi, între care o fetiţă de doi ani şi un băiat de 15 ani, au fost spitalizaţi, a afirmat, pe Telegram, guvernatorul regiunii Harkov, Oleg Sinegubov.
El a adăugat că atacurile au lovit şi un depou pentru troleibuze din oraş şi mai multe clădiri rezidenţiale.
Rusia nu a comentat deocamdată informaţiile.
Harkov, oraş din nord-estul Ucrainei, a rezistat avansului pe scară largă al Rusiei în zilele de la începutul războiului şi de atunci este o ţintă frecventă a atacurilor cu drone, rachete şi bombe aeriene ghidate.
Atacul vine după cele două cele mai mari atacuri ale Rusiei din războiul cu Ucraina, cu bombardamente intense despre care Moscova afirmă că sunt măsuri de răspuns la atacurile recente ale Kievului în Rusia.
Ambele părţi neagă că vizează civili în războiul pe care Rusia l-a lansat împotriva vecinei sale mai mici, în februarie 2022. Însă mii de civili au murit în conflict, majoritatea ucraineni.
”Rezistăm. Ne ajutăm unii pe alţii. Şi vom supravieţui cu siguranţă. Harkov este Ucraina. Şi nu poate fi înfrânt”, a spus Terekhov.
