Primarul Buzăului: gradul de neîncasare va crește
Constantin Toma, primarul social-democrat al municipiului Buzău, a declarat că „probabil va crește foarte mult gradul de neîncasare”. El explică faptul că banii colectați nu vor rămâne în comunitate pentru investiții și servicii mai bune, ci vor fi folosiți pentru acoperirea deficitului bugetar al statului. „Și acum avem probleme cu încasările, dar probabil anul viitor va fi, din păcate, un vârf. Partea cea mai proastă pentru noi ca primari este că acești bani practic nu rămân în comunitate ca să funcționăm mai bine, să livrăm servicii mai bune și să avem investiții mai multe, ci vor merge indirect, adică nu se vor mai da banii din impozitul pe venit, acel 63%, sau o parte din el cel puțin, altfel încât să se acopere deficitul care este imens. Spunea domnul Bolojan astăzi că... eu știu... incidență sau nu, salariile tuturor bugetarilor din România înseamnă 30 de miliarde de euro, exact cât are nevoie statul să se împrumute și anul viitor. 30 de miliarde de euro, plus încă 11 miliarde de euro, valoarea unui Anghel Saligny pe un an, atenție, care înseamnă dobânzile la creditele deja luate. 11 miliarde, care reprezintă cam 3% din PIB”, a explicat Toma.
Revitalizarea economiei, o necesitate
Edilul susține că o economie funcțională ar facilita servicii publice mai bune. „Dacă economia funcționează, putem să avem și o situație mai bună în oraș, să avem și o educație mai bună, finanțată mai bine, și sănătate, și sport și orice. Din păcate, pe partea economică nu s-a făcut nimic. A venit cu niște propuneri pe PSD-ul, nu știu cât de bune sunt, dar ar trebui analizate, îmbunătățite acele propuneri, să se treacă și la un program pe influențarea economiei, pe stimularea economiei, pentru că economia, dacă produce mai mult, va fi mai bine pentru toată lumea”, a mai spus Toma.
Bolojan vrea să interzică seniorilor cumulul pensiei cu salariul
Primarul Reșiței: oamenii vor plăti taxele
Ioan Popa, primarul Reșiței, are o perspectivă diferită. El consideră că majorarea nu va împiedica plata taxelor și impozitelor de către cetățeni. „Eu aș vrea să vă asigur că vor plăti. Și aș vrea să vă dau câteva date, având în vedere că sunt la treilea mandat, deci am aproape de 10 ani de primărie, după ce am făcut 25 de ani de afaceri în mediul privat, și cunosc economie și cunosc date matematice și economice. Dacă spunem o cifră - 75% creștere, sună foarte interesant, sună foarte înspăimântător. Dar dacă ne gândim că o gospodărie din România plătea în mediu, până astăzi, cam 150, 160, 180 de lei pe an, impozit pe clădire, vă spun că e un procent pe care nu-l mai întâlniți nicăieri în Europa. Nicăieri. În România, impozitele la persoane fizice au fost până astăzi și sunt în continuare 0,1% dintr-o valoare, atenție, nu-i valoarea reală, dintr-o valoare declarată. Cu acești bani, adică vorbim de 30-40 de euro pe an de familie, nu reușești nici măcar să-ți plătești curentul pentru becul din fața casei, pentru stâlpul de iluminat din fața casei. Nu vorbesc de deszăpezire, de gunoaie sau de alte chestiuni. Nu s-a făcut, din punctul meu de vedere aici, decât o mare corecție, pentru că România a fost un stat social, un stat socialist tot timpul și a încercat să nu pună taxare pe persoane fizice și să o mute spre persoane juridice. La persoane juridice nu se schimbă nimic, ca să fim bine înțeleși. Toate discuțiile se învârt în jurul impozitelor pe clădiri și terenuri ale persoanelor fizice. În părerea mea, această mișcare de la 150-180 de lei la 250-280 de lei nu va pune probleme astfel încât cetățenii să nu-și plătească aceste taxe”, a explicat Popa.
Popa a mai adăugat că, dacă românii doresc standarde similare cu cele din Germania, Franța, Elveția sau Austria, serviciile publice de calitate necesită contribuții financiare mai mari.
Corbeanca: majorarea taxelor trebuie suportată
Ștefan Adrian Apăteanu, primarul din Corbeanca, afirmă că taxele și impozitele locale sunt reduse și că majorarea de 75% rămâne moderată. „Trebuie să ne orientăm și la gradul de colectare al taxelor. La noi, spre exemplu, în Corbanca, la 2024, era 47%. Ceea ce este infim. Eu, ca să măresc acest grad de colectare, am trimis somații și titluri executorii. Cel mai mult impozit, 13 milioane, de recuperat este cu impozite pe automobile. Adică nu și-au plătit impozitele pe mașini”, a explicat Apăteanu.
El detaliază că pentru un hectar de teren agricol, intravilan sau extravilan, impozitul actual este de 50 de lei pe an, iar majorarea propusă „nu înseamnă nimic”. „În general, media este undeva la 50 de lei. Deci este infim. (...) Le-a majorat, am majorat. Am majorat în 2024. În 31 decembrie, noi făceam cu ședință de consiliu local și le-a majorat cu 50%. Au crescut de la 35 la 50 de lei pe an. Adică despre asta vorbim. Dar haideți să vă dau alt exemplu. Un teren de 500 de metri pătrați cu spațiul locuit de 150 de metri plătați. Știți cât plătește? Plătește 500 de lei pe an”, a mai spus primarul.