Deși ministrul Justiției a mizat pe experiența sa în momentul nominalizării, prestația lui Gill Julien Grigore-Iacobici în fața Secției pentru procurori a CSM a fost catalogată drept una extrem de slabă și lipsită de viziune managerială. Membrii Consiliului i-au desființat argumentația, notând în motivarea deciziei că răspunsurile candidatului au fost formulate în termeni „sterili” și pur generici, fără a demonstra o stăpânire reală a terminologiei juridice necesare la nivelul structurii centrale a DIICOT. Un detaliu care a cântărit greu în evaluarea profesională a fost admiterea faptului că s-ar fi „inspirat” din proiectul de management al unui alt candidat, gest care a trădat, în viziunea magistraților, o lipsă acută de coerență și originalitate.
Donații masive din partea familiei soacrei
Dincolo de carențele profesionale, profilul de integritate al procurorului a ridicat semne de întrebare majore în cadrul interviului. Atenția CSM s-a îndreptat către situația financiară a acestuia, marcată de donații masive primite din partea familiei soacrei sale, sume ce se ridică la aproximativ 420.000 de lei doar în ultimul an. Acest context financiar este dublat de o situație familială sensibilă, în condițiile în care soția și socrul candidatului au la activ condamnări definitive pentru fraude cu fonduri europene, fapte care intră în coliziune directă cu exigențele unei funcții de combatere a criminalității organizate.
Standardul de imparțialitate a reprezentat un alt punct critic în evaluare, magistrații considerând că pentru un post de o asemenea anvergură simpla negare a influențelor politice este insuficientă. Răspunsurile oferite de Grigore-Iacobici cu privire la legăturile politice ale familiei sale — soacra sa fiind un influent primar PSD — au fost descrise ca fiind defensive și incomplete, eșuând să asigure aparența de integritate absolută cerută sistemului judiciar.
Decizia finală de numire îi va aparține însă președintelui Nicușor Dan
În ciuda acestui verdict dur și a avizului negativ unanim, procedura legală îi permite ministrului Justiției să îl reaudieze pe candidat înainte de a face pasul următor. Decizia finală de numire îi va aparține însă președintelui Nicușor Dan, care va primi propunerea oficială de la minister după epuizarea etapelor intermediare. Până în prezent, bilanțul selecției pentru marile parchete rămâne unul mixt: din cele opt propuneri înaintate de minister, doar trei au reușit să convingă Consiliul, fiind vorba despre Ioan Viorel Cerbu pentru șefia DNA, Marius Ionel Ștefan pentru postul de adjunct la DNA și Codrin Horațiu Miron pentru conducerea DIICOT.
