Concret, legea ar obliga președintele Trump să impună sancțiuni financiare și interdicții de viză oficialilor guvernamentali maghiari care blochează, întârzie sau obstrucționează asistența pentru Ucraina prin canale americane, europene, NATO sau multilaterale, și care continuă să cumpere petrol și gaze rusești. Niciun oficial nu este nominalizat explicit în text — administrația Trump urmând să stabilească cine se încadrează.
Proiectul prevede și o cale de ieșire din sancțiuni: Ungaria ar putea fi scoasă de pe lista neagră dacă adoptă un plan credibil, public și cu termene clare de reducere a dependenței energetice față de Rusia, și dacă nu mai obstrucționează ajutorul pentru Ucraina timp de cel puțin 180 de zile.
Contextul imediat este blocajul împrumutului european de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Premierul Viktor Orbán condiționează deblocarea acestuia de redeschiderea conductei Druzhba, avariată într-un atac rusesc la sfârșitul lunii ianuarie și nereparată până acum.
Tensiunile sunt amplificate și de un raport Washington Post care susține că ministrul de externe ungar Péter Szijjártó a transmis informații confidențiale din Consiliul de Afaceri Externe al UE către oficiali ruși — acuzație care a stârnit reacții vehemente la Bruxelles.
Pe plan intern, senatoarea Shaheen a criticat dur intenția vicepreședintelui JD Vance de a vizita Ungaria înainte de alegerile parlamentare din 12 aprilie, catalogând gestul drept sprijin electoral pentru un guvern corupt care finanțează mașina de război rusă.
