Coronavirus - România: 18791 de cazuri confirmate

Vezi mai multe detalii

Bilanţul DNA în 2016. Kovesi: Au fost 1270 de inculpaţi. 3 miniştri, 6 senatori, 11 deputaţi

Thursday, 23 February 2017, 07:07 Sursă: REALITATEA.NET

Laura Codruţa Kovesi a spus, la bilanţul DNA, că este importantă conştientizarea corupţiei şi că 2016 a fost un an dificil, prin actele legislative şi atacurile fără precedent la procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie. 

"Ne-am dorit și ne dorim să combatem corupția. Dar nu este destul. Eforturile sistemului de justiție trebuie susținute de stabilitatea cadrului legislativ și instituțional pentru a avea eficiență în combaterea corupției. În România multă lume declară că susține lupta anticorupție. Dar am văzut cu toții cât de mult contează stabilitatea legislației. Cât de repede pot fi anulate eforturile și munca întregului sistem de Justiție, nu doar cele ale procurorilor DNA", a spus procurorul-şef al DNA.

Iohannis: Legislația în domeniul justiției este adesea deficitară

Președintele Klaus Iohannis a afirmat, la bilanţul DNA, că legislația în domeniul justiției este adesea deficitară, subliniind că aceasta trebuie amendată, dar prin dezbateri și transparență decizională.

"Avem o legislație adesea deficitară, care generează probleme de interpretare. În mod incontestabil, ea trebuie amendată, dar măsuri precum cele de modificare a Codului penal și a Codului de procedură penală sau legi de grațiere colectivă au nevoie de o dezbatere amplă în spațiul public, de transparență și responsabilitate în procesul de luare a deciziilor. Sunt aspecte de neignorat în România 2017", a spus șeful statului la prezentarea bilanțului DNA pe anul trecut.

"Măsuri legislative care slăbesc domeniul de aplicare al infracțiunilor de corupție, ingerința factorului politic în actul de justiție, campaniile media duse la adresa unor magistrați sau instituții judiciare sunt doar câțiva dintre factorii care pot afecta radical traseul pe care s-a înscris România. Nefericita Ordonanță 13 din 2017 a fost abrogată, măsurile amenințătoare la adresa luptei anticorupție au fost retrase și sabia lui Damocles pare a fi fost, pentru moment, îndepărtată", a mai spus el.

Citeşte declaraţia completă făcută de preşedintele Iohannis, la bilanţul DNA

Șefa CSM lansează un avertisment

Mariana Ghena, șefa CSM, a declarat joi, la prezentarea bilanţului Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pe anul trecut, că „DNA este o structură dinamică” și a atras atenția că în absența unor mecanisme eficiente de control, corupția poate deveni un factor de „erodare al societății”.

„Dincolo de cifre, evolutii, se desprinde concluzia ca la acest moment DNA e o structura dinamica, a carei activitate presupune o maxima implicare si o specializare avansata. Din perspectiva istorica, coruptia a existat intodeauna peste tot si nicaieri nu a fost eradicata. In absenta unor mecanisme eficiente de control, coruptia poate deveni un factor de erodare al societatii. Ar fi mult mai eficient si mai putin costisitor daca activitatile de preventie ar prevala celor de combatere. Fara a minimiza importanta informarii publicului, consider ca aspectele legate de dosarele in lucru trebuie atent dozate.”, a declarat Mariana Ghena.

„CSM a intervenit si va interveni prompt, in toate situatiile cu potential de afectare a independentei justitiei si magistratilor", a adaugat sefa CSM.

Șefa ÎCCJ: DNA are rolul ei bine conturat

Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Tarcea, a declarat joi, la prezentarea bilanţului Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) pe anul trecut, că nu este adepta ideii că România este cea mai coruptă țară din Europa, însă trebuie „să acordăm mult mai multă importanță măsurilor de prevenție a corupției".

„Nu sunt adepta ideii ca Romania este cea mai corupta tara din Europa. Suntem o societate in tranzitie, care nu ne-am stabilit exact reperele si valorile. Tentatia coruptiei este mult mai mare in Romania. Dar important este faptul ca intreaga societate constientizeaza acest efect al coruptiei. In tot acest efort comun, desigur, DNA are rolul ei bine conturat”, a spus Tarcea.

Kovesi: Atacuri fără precedent la adresa activității și a procurorilor DNA

Conform Laura Codruţei Kovesi 2016 a fost un an dificil, caracterizat prin provocări legislative, atacuri fără precedent la adresa activității și a procurorilor DNA. "Cu toate acestea, datele statistice arată o creștere a eficienței activității DNA. Au fost trimiși în judecată peste 1.270 de inculpați pentru fapte de corupție la nivel înalt și mediu. Printre aceștia: 3 miniștri, 6 senatori, 11 deputați, 47 primari, 16 magistrați și 21 directori de companii naționale. Rezultatele noastre demonstrează că, în lipsa unor măsuri clare de prevenire, corupția în instituțiile publice s-a manifestat prin aceleași acțiuni repetitive. O treime din persoanele trimise în judecată au ocupat funcții de conducere, control, demnități publice ori alte funcții importante", a mai spus Kovesi.

"Identificarea fraudei și corupției în achizițiile publice a reprezentat un domeniu prioritar în 2016. Investigațiile noastre au vizat, în special, achizițiile din infrastructură, servicii IT, sănătate, retrocedări și servicii publice. Mai mult de un sfert din inculpații trimiși în judecată în 2016 au comis infracțiuni de abuz în serviciu. Prejudiciul identificat de DNA numai pentru fapte de abuz în serviciu în 2016 este de peste 260 milioane euro", a completat şefa DNA..

Conform ei, există acum o largă dezbatere în societate despre abuzul în serviciu. "Curtea Constituțională nu a dezincriminat abuzul în serviciu. Infracțiunea de abuz în serviciu nu a fost declarată neconstituțională așa cum se acreditează acum intens această idee. A fost declarată constituțională în măsura în care prin sintagma în mod defectuos se înțelege cu încălcarea legii. Instanțele de judecată au aplicat această decizie interpretativă, iar, din iunie 2016, au fost 71 de persoane condamnate pentru abuz în serviciu pentru că au încălcat legea. 15 persoane au fost achitate, reținându-se că au încălcat doar hotărâri de guvern, regulamente sau ordine interne", a completat aceasta.

Vulnerabilități majore ale sistemului de achiziții publice

Şefa DNA mai spus că tipologiile identificate în anchetele DNA dovedesc că există vulnerabilități majore ale sistemului de achiziții publice. "tribuirea contractelor sau plățile aferente contractelor este condiționată frecvent de primirea unor sume de bani. Se întocmesc, uneori, caiete de sarcini pentru a favoriza anumite firme. Se fac, uneori, plăți pentru lucrări neefectuate sau statul plătește un preț mai mare pentru unele produse sau servicii. Se achiziționează frecvent produse inutile sau aparatură care nu poate fi instalată și utilizată. Se achiziționează lucrări a căror execuție nu poate fi verificată și cuantificată. Deși pagubele sunt clare, procurorii dovedesc de fiecare dată că nu este vorba de simple greșeli, ci de abuzuri care, cel mai des, maschează o mită sau un folos. Cât timp planificarea achizițiilor nu va fi transparentă, se va folosi bugetul pentru achiziții supraevaluate și plăți pentru lucrări neefectuate. Multe dintre acestea se fac cu încălcarea legislației secundare, ceea ce lasă într-adevăr societatea neapărată în fața unor astfel de practici după decizia Curții Constituționale de anul trecut", a detaliat Laura Codruţa Kovesi.

Aceasta a dat câteva exemple din dosarele DNA: "Procurorii DNA au identificat cazuri în care au fost achiziționate produse la prețuri supraevaluate cu procente între 50% și 800%. Poate greși cineva un preț de achiziție cu 800%? Pentru infrastructură sau construcții statul plătește de cele mai multe ori prețul lucrării dublu. În cazul imobilelor retrocedate ilegal, prețul plătit în plus de stat a fost și de 10 ori mai mare decât prețul real. Vorbim aici de oportunitatea unei decizii?", a mai spus şefa DNA.

De asemenea, conform ei, în sănătate, statul a plătit pentru echipamentele medicale prețuri mai mari cu 50% sau 60% față de prețul real.

"Există situații în care anumite unități sanitare încheie contracte doar cu unii distribuitori de medicamente. Caracterul specializat al acestor achiziții a îngreunat până acum verificările efectuate în domeniu, dar acest lucru se schimbă. Acest specific al corupției în sănătate a făcut ca procentul din contracte cerut ca mită să fie mai mare decât în alte domenii, lucru pe care l-am descoperit pe măsură ce am acordat mai multă atenție acestei zone. Procentul comisioanelor ilegale identificate de procurorii DNA este cuprins între 10% și 20% din valoarea contractelor în sănătate. Corupția din sănătate nu înseamnă doar sumele de bani date de pacienți medicilor. Ci modul în care sunt spoliate resursele sănătății prin produse, lucrări și servicii supraevaluate și inexistente", a afirmat Kovesi.

Totodată, anul 2016 a adus importante investigații privind achizițiile de medicamente și substanțe medicale, echipamente și aparatură medicală, construcția sau renovarea unor unități medicale, repartizarea bugetelor către spitale sau punerea pe piață a unor medicamente.

"Dorim ca fapte ce pun în pericol sănătatea publică să fie sancționate doar ca erori administrative? Noi suntem procurori. Noi doar aplicăm legea. Bună, rea, legea o face societatea prin instituțiile sale reprezentative. Noi doar ne dorim să fim consultați în mod real cu privire la modificările legislative care ne privesc activitatea. Nu credem să sunt necesare modificări ale legislației care pot influența eficiența investigațiilor anticorupție. Nu credem să sunt necesare dezincriminări ale unor infracțiuni care cauzează pagube de sute de milioane de euro anual. Nu credem că sunt necesare modificări ce aduc atingere independenței sau statutului magistraților", a completat ea.

Laura Codruţa Kovesi a mai spus că suntem obligaţi să avem o reacţie când modificările legislative vizează Codul Penal sau Codul de procedură penală. "În aceste zile am simţit că facem parte dintr-un sistem judiciar responsabil şi matur atunci când CSM, procurorul general, instanţele şi parchetele au reacţionat unitar", a precizat procurorul-şef DNA.

Kovesi a afirmat că recuperarea produselor infracţiunii a reprezentat o componentă importantă. "Au fost luate măsuri asiguratorii de peste 667 milioane de euro. Niciun infractor nu trebuie să se simtă în siguranţă, indiferent unde îşi ascunde banii. Am sechestrat doua proprietăţi în Franta de peste 3,5 milioane de euro. Au fost blocate conturi în Cipru, Elveţia şi Germania", a explicat şefa DNA, adăugând că procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie au participat în aproape 15.000 de şedinţe de judecată.

"Cele mai multe motive de achitare au fost cauzate de aplicarea legii penale mai favorabile, a unor decizii ale Curţii Constituţionale. Procentul de achitare este sub media europeană şi arată că justiţia este funcţională în. Romania", a mai afirmat Laura Codruţa Kovesi.

Conform ei, un procuror DNA are în medie peste 100 de dosare de soluţionat în acelasi timp.

În plus, conform şefei DNA, în 2016, atacurile la adresa sistemului judiciar şi a DNA au fost fără precedent. "Intregul sistem s-a confruntat cu atacuri incredibile, cu acţiuni de intimidare", a completat ea.

Pe viitor, Laura Codruţa Kovesi a spus că priorităţile DNA au în vedere dosarele de corupţie la nivel înalt, precum şi frauda în achiziţii public.

În 2016, instanțele de judecată au condamnat definitiv peste 870 inculpați trimiși în judecată de DNA. Printre acestea sunt: 1 europarlamentar, 7 deputați, 1 senator, 1 ministru, 5 președinți de consilii județene și 28 primari. "Procentul de achitări s-a menținut ca și în anii anteriori la 10% din totalul persoanelor trimise în judecată. Acest procent de 10% este sub media europeană și arată că, în România, justiția în România este funcțională, iar rostul procesului penal este acela de a afla întotdeauna adevărul", a completat şefa DNA. 

Şefa DNA a mai spus că prioritățile DNA în 2017 vor viza:

  • continuarea instrumentării dosarelor de corupție la nivel înalt și investigațiile privind:
  • frauda și corupția în achizițiile publice în special, în domeniul sănătății și infrastructură;
  • frauda cu fonduri europene;
  • corupția în sistemul judiciar;
  • recuperarea prejudiciilor și confiscarea extinsă. 

În jurul orei 11:00, preşedintele Klaus Iohannis a ajuns la Cercul Militar. Acesta a fost întâmpinat de şefa DNA. Totodată, sunt prezenţi şi mai mulţi ambasadori, printre care Hans Klemm. 

Președintele Klaus Iohannis participă joi la ședința de bilanț privind activitatea Direcției Naționale Anticorupție pe anul 2016, a anunțat Administrația Prezidențială.

Raportul anual de activitate al DNA pe anul 2016 va fi prezentat de procurorul-șef al DNA, Laura Codruța Kovesi.

La eveniment mai sunt prezenţi şi ministrul interimar al Justitiei, Ana Birchall, procurorul general, Augustin Lazar, șeful CSM, Mariana Ghena și președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Cristina Târcea.

Prezentarea raportului DNA pe 2016 a început la ora 11.00, la Sala de Marmură a Cercului Militar Național din București.

Evenimentul de la DNA vine pe fondul detensionării scandalului legat de Ordonanța 13, care a durat mai bine de trei săptămâni și prin care Guvernul PSD-ALDE a încercat să slăbească o parte din legislația anticorupție, însă a fost obligat să dea înapoi după ample manifestări de stradă.

Parlamentul a pus ieri capăt episodului nefast prin respingerea Ordonanței și aprobarea ordonanței care abrogă legea controversată.

Alte articole din: ACTUAL
Adaugă părerea ta
Alte articole din: ACTUAL