Informațiile au fost dezvăluite de platforma Axios, care citează surse apropiate acestor discuții, indicând că Departamentul american al Apărării a pus pe masă patru opțiuni distincte din care Donald Trump ar putea alege în perioada următoare.
Insule strategice și rute petroliere, în centrul planurilor militare
Printre variantele analizate se află intervenții directe în puncte-cheie pentru economia și strategia militară a Iranului. Una dintre opțiuni vizează insula Kharg, principalul nod de export petrolier al Teheranului, care ar putea fi invadată sau blocată.
În același timp, pe lista țintelor apare și insula Larak, esențială pentru controlul asupra Strâmtoarea Ormuz, unul dintre cele mai importante coridoare energetice ale lumii. Alte scenarii includ ocuparea insulei Abu Musa, alături de două insule mai mici din apropiere, poziționate strategic la intrarea vestică în strâmtoare.
Nu în ultimul rând, o altă variantă luată în calcul presupune blocarea sau chiar capturarea navelor care transportă petrol iranian prin partea estică a Strâmtorii Ormuz, o mișcare care ar putea avea efecte majore asupra pieței globale de energie.
Negocieri din umbră: Pakistanul intră în joc
În paralel cu aceste pregătiri militare, apar semnale că se încearcă și o soluție diplomatică. Ministrul de externe al Pakistan, Ishaq Dar, a confirmat deschiderea unui canal oficial pentru discuții indirecte între Washington și Teheran.
Potrivit acestuia, SUA au transmis un plan de pace structurat în 15 puncte, aflat în prezent în analiză la Teheran. Comunicarea dintre cele două tabere se desfășoară prin intermediul diplomației pakistaneze, cu sprijinul unor state precum Turcia și Egipt.
Planul Washingtonului: condiții dure pentru Teheran
Propunerea americană, detaliată inclusiv de The New York Times, impune o serie de cerințe majore Iranului. Printre acestea se numără predarea completă a stocurilor de uraniu îmbogățit și dezmembrarea infrastructurii nucleare principale.
De asemenea, Teheranului i se cere să mențină deschisă Strâmtoarea Ormuz, să renunțe la sprijinul acordat unor grupări armate din regiune și să limiteze drastic programul de rachete, inclusiv raza acestora, astfel încât să nu mai reprezinte o amenințare pentru Israel.
În schimb, Iranului i s-ar oferi ridicarea sancțiunilor internaționale și sprijin pentru dezvoltarea programului nuclear civil.
Donald Trump atacă dur NATO: „Nu avem nevoie de nimic, dar nu vom uita că nu ne-au ajutat cu Iranul”
Răspuns dur de la Teheran: cererile sunt „excesive”
Autoritățile iraniene resping însă aceste condiții, pe care le consideră inacceptabile. Potrivit unui oficial citat de presa de stat de la Teheran, Iranul a venit cu propriul set de cerințe pentru încetarea conflictului.
Acestea includ încetarea totală a „agresiunii și crimelor” atribuite SUA și Israelului, stabilirea unor garanții ferme că nu va mai fi declanșat un nou război împotriva Iranului, plata unor despăgubiri și recunoașterea suveranității iraniene asupra Strâmtorii Ormuz.
Ultimatumuri și amenințări: tensiunile cresc de la o zi la alta
Situația rămâne extrem de volatilă după ce Donald Trump a anunțat o amânare de cinci zile a unor posibile atacuri asupra centralelor electrice iraniene, în contextul unor discuții pe care le-a descris drept „productive”. Oficialii iranieni au negat însă existența negocierilor directe, confirmând doar primirea unor mesaje prin intermediari.
În replică la ultimatumul american privind deblocarea Strâmtorii Ormuz, Iranul a transmis că aceasta rămâne deschisă pentru toate navele, cu excepția celor asociate „inamicilor” săi. Totodată, Teheranul a avertizat că, în cazul unei intervenții militare, va închide complet strâmtoarea și va lovi infrastructuri energetice regionale, interese economice americane și obiective vitale, inclusiv instalații de desalinizare.
Tensiunea a fost amplificată și mai mult după ce liderul american a lansat un nou avertisment, cerând Iranului să accepte negocierile „înainte să fie prea târziu” și subliniind că, în caz contrar, „nu va exista cale de întoarcere”. În acest moment, decizia privind o eventuală escaladare militară nu a fost încă luată, însă opțiunea rămâne pe masă dacă dialogul nu avansează.
