Documentele analizate de Financial Times arată că Berlinul și Parisul resping ideea unei aderări accelerate cu drepturi depline, susținută de Kiev, chiar dacă Ucraina speră să devină membru UE până în 2027, după un eventual acord de pace cu Rusia.
Ucraina ar putea primi un statut de „membru asociat” în UE, fără a avea drept de vot și acces la fondurile UE
Potrivit propunerii germane, Ucraina ar putea primi un statut de „membru asociat”, care i-ar permite participarea la reuniunile europene, însă fără drept de vot și fără acces automat la fondurile UE. Franța propune un concept similar, denumit „stat integrat”, care amână accesul la subvențiile agricole și fondurile de coeziune până după aderarea completă.
Aceste variante contrazic așteptările Kievului privind o integrare rapidă și avantajoasă. Oficialii ucraineni au reacționat cu prudență, unul dintre ei descriind conceptul drept o „apartenență din umbră”, percepută de populația afectată de război ca o alternativă slabă la statutul real de membru.
Inițiativele franco-germane vin după respingerea pe scară largă a ideii Comisiei Europene de „extindere inversă”, care ar fi permis Ucrainei să devină formal membru înainte de a îndeplini toate criteriile, urmând să primească treptat beneficiile.
În același timp, Franța insistă ca fiecare nouă extindere a UE să fie aprobată prin referendum, o propunere sensibilă în contextul politic intern, în special înaintea alegerilor prezidențiale.
Deși accesul la fonduri ar fi limitat, planul ar putea include anumite avantaje strategice, precum aplicarea de facto a clauzei de apărare reciprocă a UE, considerată esențială pentru securitatea Ucrainei, în condițiile în care aderarea la NATO rămâne incertă.
Atât Berlinul, cât și Parisul susțin că acest model nu înlocuiește aderarea deplină, ci reprezintă o etapă intermediară menită să accelereze integrarea, oferind în același timp un progres vizibil pentru cetățenii ucraineni.
