"Despre ce se poate negocia cu cineva care nici măcar nu este pregătit să se pună de acord cu Comitetul Internaţional al Crucii Roşii pentru a lăsa civilii să plece?" se întreabă ea într-un interviu acordat revistei germane Stern.
Baerbock a respins de asemenea apelurile unui grup de oficiali germani de rang înalt într-o recentă scrisoare deschisă, care îndemnau la o încetare imediată a focului şi la negocieri.
"Dacă aş fi ucraineancă, aş găsi această scrisoare naivă, îngrijorătoare şi arogantă", a remarcat Annalena Baerbock.
"Cu ce drept ministrul german de externe poate să decidă în locul Ucrainei la ce parte a ţării ar trebui să renunţe, câte milioane de cetăţeni ai săi ar trebui să se supună dominaţiei ruse?", a întrebat retoric şefa diplomaţiei germane.
Baerbock a declarat că nu a avut niciun contact direct cu omologul său rus Serghei Lavrov de la începutul războiului în Ucraina.
Ea a mărturisit că şi-ar dori să-i poată spune: "Hai, Serghei, să vorbim despre pace!"
Totuşi, Baerbock pune sub semnul întrebării puterea pe care o are în prezent Lavrov la nivelul conducerii de la Moscova.
"Ce fel de rol joacă ministrul rus de externe în toate acestea este discutabil", adaugă ea.
Lavrov şi Baerbock au participat ambii la reuniunea miniştrilor de externe G20 de la Bali săptămâna trecută. Lavrov a părăsit reuniunea imediat după ce şi-a rostit discursul, fără să audă reacţia şefei diplomaţiei germane.
Ministrul de externe german declarase la reuniunea de la Bali că Moscova nu are 'nicio dorinţă de dialog'. Serghei Lavrov a petrecut "o mare parte a negocierilor nu în sală, ci în afara ei", o dovadă, în opinia sa, că el "nu era interesat de cooperarea internaţională", afirmase Baerbock, citată de AFP.
Ulterior, purtătoarea de cuvânt a diplomaţiei ruse Maria Zaharova a respins aceste acuzaţii ale ministrului de externe german.
La această reuniune, care prefaţează summitul din noiembrie al şefilor de stat din cadrul G20, Rusia a fost dur criticată pentru intervenţia sa militară în Ucraina, care a generat nu doar o criză de securitate, ci şi energetică şi alimentară la nivel global, conform AFP.
