Întreaga cantitate, de aproximativ 2.437 de tone, se află acum la Paris, în seiful subteran „La Souterraine”, situat la 27 de metri sub Hôtel de Toulouse, consolidând poziția țării ca al patrulea cel mai mare deținător de aur la nivel mondial.
Operațiunea marchează un moment rar, întrucât pentru prima dată de la sfârșitul anilor 1920 nu mai există aur francez depozitat pe teritoriul american. Procesul de repatriere a fost realizat printr-o metodă care a evitat tensiuni directe cu Washingtonul, dar a confirmat o schimbare importantă în modul în care Franța își gestionează rezervele strategice, scrie FranceInfo.
O strategie financiară care a generat profituri de miliarde
În perioada 2025 – începutul lui 2026, Banca Franței a vândut întreaga cantitate de aur aflată în depozit la Federal Reserve din New York. Tranzacțiile, desfășurate în 26 de operațiuni distincte între iulie 2025 și ianuarie 2026, au fost realizate într-un context favorabil, în care prețul aurului a atins valori istorice.
Metalul prețios a depășit pragul de 4.000 de dolari pe uncie în trimestrul al patrulea din 2025, ceea ce a permis obținerea unui profit estimat la 12,8 miliarde de euro. Alegerea de a revinde aurul vechi și de a achiziționa lingouri noi a fost justificată prin considerente tehnice și economice, evitând costurile logistice ale transportului și procesării.
Explicațiile oficiale și contextul din spatele deciziei
Guvernatorul François Villeroy de Galhau a respins ideea că decizia ar avea o motivație politică, susținând că procesul ține exclusiv de modernizarea și standardizarea rezervelor. Potrivit acestuia, operațiunea face parte dintr-un program mai amplu de raționalizare început cu ani în urmă.
Auditul intern din 2024 recomandase finalizarea transferului pentru cele aproximativ 129 de tone rămase în Statele Unite, iar evoluția favorabilă a prețului aurului a accelerat implementarea planului. Totuși, contextul geopolitic în care a fost făcut anunțul a amplificat interpretările, mai ales în condițiile în care subiectul rezervelor de aur a devenit tot mai sensibil la nivel global.
Decizia Franței este văzută de mulți ca parte dintr-o tendință mai largă, deși autoritățile insistă că este vorba strict despre o decizie tehnică.
Germania, sub presiunea dezbaterii privind aurul depozitat în SUA
Situația din Franța a alimentat discuțiile și în alte state europene, în special în Germania, care deține a doua cea mai mare rezervă de aur din lume. Bundesbank păstrează în prezent aproximativ 1.236 de tone de aur la Federal Reserve, reprezentând circa 37% din totalul rezervelor sale.
Unii economiști și reprezentanți ai mediului civic au început să pună sub semnul întrebării siguranța acestor rezerve, invocând incertitudini legate de politica externă americană. Michael Jäger, președintele Asociației Contribuabililor Germani, a susținut că situația actuală ridică semne de întrebare cu privire la protecția aurului depozitat în SUA.
Deocamdată, autoritățile germane nu au anunțat nicio decizie oficială privind repatrierea, însă dezbaterea publică este în creștere, iar exemplul Franței este frecvent invocat în aceste discuții.
România își păstrează majoritatea aurului la Londra
În contrast cu Franța, România continuă să își păstreze o mare parte din rezervele de aur în afara țării. Banca Națională a României deține aproximativ 103,6 tone de aur, dintre care în jur de 60 de tone sunt depozitate la Banca Angliei.
Subiectul repatrierii aurului a fost discutat de mai multe ori în spațiul public și politic, însă fără a se concretiza într-o decizie finală.
