O schimbare discretă, dar semnificativă, a avut loc în ultimii ani în peisajul financiar al Europei Centrale și de Est. În timp ce România deținea cele mai mari rezerve de aur din regiune timp de peste un deceniu, banca centrală a Ungariei (Magyar Nemzeti Bank/MNB) a preluat acum conducerea printr-o strategie agresivă de achiziții, relatează Agerpres, citând Hungary Today.
Dacă în 2017 Budapesta deținea doar 3,1 tone, un an mai târziu rezerva a crescut de zece ori, pentru ca în prezent banca centrală maghiară a ajuns la nivelul record de 110 tone, în timp ce tezaurul României stagnează de ani buni la aproximativ 103,6 tone. Presa maghiară subliniază că este pentru prima dată în istoria modernă când Budapesta depășește Bucureștiul la acest indicator strategic.
În contrast, România nu și-a modificat rezervele în ultimii ani, iar peste 60% din aurul său rămâne depozitat în seifurile Băncii Angliei, subiect care generează periodic controverse politice la București.
Pentru Budapesta, aurul nu este doar un simbol, ci un instrument strategic într-o perioadă de instabilitate globală, notează publicația. În 2025, cererea de aur a atins un nivel record de peste 5.000 de tone. În timp ce marile puteri precum SUA și Germania domină piața, țări de dimensiuni medii – precum Polonia și Ungaria – își consolidează poziția prin achiziții masive, văzând în aur un pilon al suveranității economice.