Planul lui Ilie Bolojan pentru ieftinirea carburanților: Taxă pe „profiturile excepționale” și fond de solidaritate

Foto/Arhivă
Foto/Arhivă

Guvernul Bolojan introduce „taxa de solidaritate” pentru giganții petrolieri: profiturile excepționale din energie, folosite pentru ieftinirea benzinei și motorinei. Măsura îi vizează pe jucătorii care controlează întregul flux, de la extracție până la distribuție, și are un caracter temporar. Potrivit Premierului Ilie Bolojan, mecanismul urmărește redistribuirea veniturilor generate de conjunctura internațională favorabilă a prețurilor la țiței, transformându-le într-un sprijin direct pentru economia națională și transportatori.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat, într-o intervenție la un post TV, implementarea unei măsuri economice temporare menite să stopeze creșterea prețurilor la pompă. Strategia Guvernului vizează taxarea companiilor petroliere care controlează întregul flux de producție — de la extracția țițeiului românesc până la distribuția finală — pentru a alimenta un fond de solidaritate destinat compensării reducerilor de preț oferite consumatorilor.

Profituri din conjunctură, nu din investiții

Argumentul central al premierului se bazează pe distincția dintre profitul operațional obișnuit și cel „excepțional”, generat de crizele internaționale. Bolojan a explicat că actualele câștiguri record ale giganților petrolieri nu sunt rezultatul unor investiții masive sau al unei eficiențe crescute, ci o consecință directă a creșterii cotației barilului pe piețele globale, impulsionată de conflicte precum cel din Iran.

„Dacă un baril costa anterior 60-70 de dolari, iar astăzi se vinde cu 90 de dolari, această diferență reprezintă un profit excepțional apărut independent de eforturile din piața internă”, a punctat șeful Executivului. El a comparat această inițiativă cu suprataxarea aplicată sectorului bancar anul trecut, subliniind că într-o situație națională complicată este nevoie de o participare echitabilă la efortul de stabilizare.

Radiografia pieței: Cine va plăti și cine este exceptat

Premierul a ținut să clarifice faptul că măsura nu va fi aplicată unitar tuturor actorilor din piață, tocmai pentru a evita riscul unei penurii de combustibil. Analiza guvernamentală împarte companiile în patru categorii, însă vizate sunt doar cele cu „lanț complet”.

  • Companiile integrate: Cele care extrag țiței din subsolul românesc, îl rafinează local și îl vând în propriile stații. Acestea sunt considerate principalii beneficiari ai conjuncturii actuale și vor contribui cel mai mult la fondul de solidaritate.

  • Rafinăriile fără extracție: Firme care doar rafinează în România, dar importă materia primă (precum Rompetrol/KazMunayGas). Acestea au marje diferite și sunt tratate separat.

  • Importatorii de produse finite: Companii care aduc carburanții deja rafinați din străinătate sau care doar cumpără de pe piața liberă pentru a revinde.

Bolojan a asigurat că micii distribuitori sau companiile care doar importă motorină la cotații internaționale ridicate nu vor fi afectate, deoarece acestea nu generează profituri excepționale, fiind ele însele expuse costurilor mari de achiziție.

Calendarul implementării: Decizii până la finalul săptămânii

Mecanismul tehnic este în prezent în lucru la Ministerul Finanțelor, unde se definitivează formulele de calcul pentru a asigura fezabilitatea măsurii. Premierul a anunțat un calendar strâns: după consultările cu toți actorii implicați din industria petrolieră, Guvernul intenționează să adopte actul normativ până la sfârșitul acestei săptămâni.

Dacă planul se va desfășura conform calendarului stabilit, măsura ar urma să intre în vigoare de săptămâna viitoare, oferind astfel o gură de oxigen transportatorilor și cetățenilor afectați de scumpirile galopante de la începutul anului 2026.