Război în Ucraina, ziua 1500. Drone ucrainene s-au prăbușit în Finlanda. Helsinki investighează incidentele și exclude o amenințare militară - LIVE TEXT

UPDATE - Ministrul de Externe al României, la Bucha: ”Am aprins o lumânare pentru femeile, bărbații și copiii nevinovați uciși în urmă cu patru ani de invadatorii ruși”

Ministrul de Externe al României, Oana Țoiu, a participat, marți, la ceremonia de comemorare a victimelor de la Bucea, Ucraina, ”una dintre cele mai negre pagini de istorie a acestui război ilegal și barbar”.

”Astăzi, la Bucha, în Ucraina, am aprins o lumânare pentru femeile, bărbații și copiii nevinovați uciși în urmă cu patru ani de invadatorii ruși. Tăcerea grea care s-a lăsat în fața Bisericii Sfântul Andrei a suprascris orice posibil discurs. Am venit împreună cu miniștri de externe să comemorăm patru ani de la una dintre cele mai negre pagini de istorie a acestui război ilegal și barbar, dar și să ținem împreună speranța aprinsă. Trebuie să câștige un viitor în care copiii cresc liberi de teamă”, a scris Oana Țoiu pe Facebook.

Șefa diplomației românești a adăugat că ”rușii au fost alungați de aici, deși credeau că vor stăpâni acest loc”: ”Ajunseseră cu ocupația ilegală la doar 17 km de Kiev. Sute de copii răpiți au fost și ei redați comunității și familiilor lor. Bucha este acum o istorie despre lumină și întuneric”.

”Am discutat astăzi despre măsurile pe care le luăm împreună pentru a exista consecințe pentru criminali. Nu putem onora memoria victimelor doar prin reculegere. Este nevoie de justiție, iar vinovații trebuie să plătească. Aceasta este și miza României: orice agresiune să aibă consecințe, nu recompense”, a anunțat ministrul de Externe.

Oane Țoiu anunță că s-a discutat și despre pașii viitori pentru înființarea unui Tribunal Special pentru crima de agresiune, despre registrul daunelor și despre operaționalizarea Comisiei internaționale pentru despăgubiri.

”Dincolo de instrumente, însă, prezența noastră astăzi aici a fost despre felul comun în care vedem viitorul: unul bazat pe libertate și prosperitate, un viitor fără război în Ucraina. Și vom munci pentru asta, iar parteneriatul strategic semnat de președinții României și Ucrainei asigură cadrul pentru a întări nu doar buna vecinătate, ci și drumul spre un viitor comun european”, a conchis ministrul român de Externe.

UPDATE - Convorbire interceptată între ministrul de Externe al Ungariei și Serghei Lavrov

Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, și omologul său rus, Serghei Lavrov, au discutat despre sancțiunile UE, arată o înregistrare audio publicată marți de un site de știri de investigație, cu câteva zile înaintea alegerilor care ar putea decide dacă Ungaria își menține cursul pro-Moscova, relatează Reuters.

Înregistrarea publicată de Vsquare.org, cu sediul la Varșovia, pretinde că surprinde o convorbire telefonică din august 2024 între ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, și ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov. Reuters precizează că nu a putut verifica în mod independent autenticitatea înregistrării audio, dar într-un videoclip de pe Facebook, ministrul maghiar Szijjarto a declarat că interceptarea convorbirilor sale telefonice reprezintă un „scandal uriaș”.

Scurgerea de informații survine la o săptămână după ce prim-ministrul Viktor Orban a ordonat o anchetă cu privire la ceea ce el a descris ca fiind interceptarea convorbirilor lui Szijjarto, în timp ce guvernul său încerca să limiteze repercusiunile relatărilor mass-media despre legăturile Ungariei cu Rusia.

Episodul subliniază neliniștea oficialilor UE că Ungaria servește interesele Rusiei și acționează din interiorul blocului pentru a submina eforturile UE de a ajuta Ucraina. Orban spune că își propune să țină Ungaria departe de război și să-i protejeze interesele.

Orban, un lider naționalist veteran, se confruntă pe 12 aprilie cu cele mai dificile alegeri din ultimii 16 ani. Partidul de opoziție de centru-dreapta Tisza conduce cu o marjă largă în majoritatea sondajelor independente.
Conform înregistrării publicate de Vsquare, Lavrov l-a sunat pe Szijjarto pentru a-i reaminti promisiunea de a ajuta la scoaterea surorii oligarhului rus Alișer Usmanov de pe lista sancțiunilor UE.

În înregistrarea audio în limba engleză, Szijjarto răspunde că Ungaria și Slovacia vor depune o propunere în săptămâna următoare pentru a o scoate pe Gulbahor Ismailova de pe listă. „Vom face tot posibilul pentru a o scoate de pe listă”, spune Szijjarto în înregistrare.

Vsquare a relatat, de asemenea, despre o altă convorbire, pentru care nu a furnizat înregistrarea audio, în care Szijjarto i-ar fi spus viceministrului rus al energiei, Pavel Sorokin, că lucrează la abrogarea sancțiunilor UE care vizează flota „fantomă” de petroliere a Rusiei.

Un reprezentant al Vsquare a declarat pentru Reuters că agenția a verificat în mod independent înregistrarea audio folosind surse din mai multe țări și cu ajutorul unor experți audio externi.

Reuters nu a putut verifica în mod independent autenticitatea înregistrării sau a relatării convorbirii cu Sorokin.

Szijjarto nu a negat că a avut loc convorbirea cu Lavrov și a recunoscut că discuțiile sale au fost interceptate.

„Este un scandal uriaș că serviciile secrete străine mi-au interceptat în mod continuu convorbirile telefonice și că aceste servicii secrete străine au făcut publice aceste convorbiri cu o săptămână și jumătate înainte de alegerile parlamentare din Ungaria”, a declarat el într-un videoclip postat pe pagina sa de Facebook.

Guvernul rus nu a comentat imediat.

UPDATE - Președintele Senatului României, Mircea Abrudean, la Kiev pentru a onora victimele masacrului de la Bucha

Președintele Senatului României, Mircea Abrudean, s-a aflat marți la Kiev pentru a onora victimele masacrului de la Bucha și pentru a reafirma condamnarea războiului de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat al Federației Ruse împotriva Ucrainei.

”Am fost astăzi la Kiev pentru a onora victimele masacrului de la Bucha și pentru a reafirma condamnarea războiului de agresiune ilegal, neprovocat și nejustificat al Federației Ruse împotriva Ucrainei. Alături de președintele Ucrainei Volodimir Zelensky, președinții și șefii delegațiilor parlamentelor din Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croația, Estonia, Finlanda, Germania, Islanda, Letonia, Lituania, Moldova, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Ucraina, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Parlamentul European, Adunarea Parlamentară a NATO și Adunarea Parlamentară a OSCE, am reafirmat angajamentul nostru ferm față de scopurile și principiile Cartei ONU și respectul deplin pentru suveranitatea, independența politică și integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internațional”, a scris președintele Senatului, pe Facebook.

Mircea Abrudean arată că, în martie 2022, la Bucha, în Ucraina, peste 500 de civili au fost uciși violent, mulți dintre ei erau copii. Imaginile și mărturiile au arătat civili executați cu mâinile legate la spate și gropi comune.

”Victimele prezentau urme de tortură sau au fost împușcate de la distanță mică. Dovezile atrocităților au ieșit la iveală la începutul lunii aprilie 2022, după retragerea trupelor ruse din regiune. Masacrul de la Bucha rămâne martorul a tot ceea ce poate fi mai crud și mai inuman din partea forțelor armate ruse în timpul ocupării orașului de la marginea Kievului. Iar asta nu numai că trebuie condamnat, trebuie să nu se mai întâmple vreodată, nicăieri în lumea asta”, afirmă Abrudean.

UPDATE - Comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sirski, a raportat că, în direcția Oleksandrivka, Forțele de Apărare ucrainene au eliberat deja 480 kilometri pătrați de teritoriu, informează UKRINFORM, relatează Rador Radio România.

"Succesul constă tocmai în eliberarea teritoriului. Până în prezent, este vorba de 480 kilometri pătrați. Acest rezultat depășește performanțele pe care le-am avut în timpul operațiunii de contraofensivă de la Dobropillia. Dacă vă amintiți, atunci, pe durata desfășurării operațiunii, am eliberat peste 430 kilometri pătrați de teritoriu" - a declarat Sirski, într-un interviu acordat postului de televiziune ICTV.

UPDATE - „Dronele au pătruns pe teritoriul finlandez. Luăm situația foarte în serios. Autoritățile de securitate au reacționat imediat, iar investigațiile sunt în curs”, a declarat ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen.

Premierul Petteri Orpo a precizat că aeronavele fără pilot nu au fost doborâte, ci s-au prăbușit singure, iar un avion de vânătoare F/A-18 Hornet a fost trimis pentru identificare. Potrivit Ministerului Apărării, un UAV a fost descoperit la nord de orașul Kouvola, iar un altul în estul acestuia, în apropiere de granița cu Rusia.

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a confirmat într-o postare pe platforma X că „una dintre drone a fost de origine ucraineană”, subliniind că nu există o amenințare militară la adresa țării și că autoritățile au reacționat prompt.

De la Kiev, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Heorhii Tykhyi, a declarat că Ucraina colaborează cu Finlanda pentru clarificarea circumstanțelor incidentului și susține că aparatele nu aveau ca destinație Finlanda.

„Cel mai probabil, a fost vorba despre interferențe provocate de sistemele ruse de război electronic”, a spus Tykhyi, adăugând că Ucraina și-a exprimat scuzele față de partea finlandeză.

Ministrul finlandez de Externe, Elina Valtonen, a precizat că Helsinki nu intenționează să ceară Ucrainei suspendarea atacurilor asupra infrastructurii petroliere din Rusia. „Ucraina are dreptul de a se apăra. Nu impunem restricții privind țintele vizate pe teritoriul rus”, a declarat Valtonen, citată de postul Yle.

Ea a adăugat că Finlanda dezvoltă propriul sistem de apărare antidrone, care ar urma să fie operațional în următoarele luni, și a subliniat că situația similară nu ar trebui să se repete.

Incidentul are loc în contextul intensificării atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse. În noaptea de 29 martie, Ucraina a lovit pentru a doua oară în decurs de o săptămână terminalul petrolier din portul rus Ust-Luga de la Marea Baltică, potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU). Pe 26 martie, forțele ucrainene au atacat și rafinăria Kinef din regiunea Leningrad, aflată în apropierea graniței cu Finlanda.