Război în Ucraina, ziua 1500. Drone ucrainene s-au prăbușit în Finlanda. Helsinki investighează incidentele și exclude o amenințare militară - LIVE TEXT

UPDATE - Ministrul de Externe al României, la Bucha: ”Am aprins o lumânare pentru femeile, bărbaţii şi copiii nevinovaţi ucişi în urmă cu patru ani de invadatorii ruşi”

Ministrul de Externe al României, Oana Ţoiu, a participat, marţi, la ceremonia de comemorare a victimelor de la Bucea, Ucraina, ”una dintre cele mai negre pagini de istorie a acestui război ilegal şi barbar”.

”Astăzi, la Bucha, în Ucraina, am aprins o lumânare pentru femeile, bărbaţii şi copiii nevinovaţi ucişi în urmă cu patru ani de invadatorii ruşi. Tăcerea grea care s-a lăsat în faţa Bisericii Sfântul Andrei a suprascris orice posibil discurs. Am venit împreună cu miniştri de externe să comemorăm patru ani de la una dintre cele mai negre pagini de istorie a acestui război ilegal şi barbar, dar şi să ţinem împreună speranţa aprinsă. Trebuie să câştige un viitor în care copiii cresc liberi de teamă”, a scris Oana Ţoiu pe Facebook.

Șefa diplomației românești a adăugat că ”ruşii au fost alungaţi de aici, deşi credeau că vor stăpâni acest loc”: ”Ajunseseră cu ocupaţia ilegală la doar 17 km de Kiev. Sute de copii răpiţi au fost şi ei redaţi comunităţii şi familiilor lor. Bucha este acum o istorie despre lumină şi întuneric”.

”Am discutat astăzi despre măsurile pe care le luăm împreună pentru a exista consecinţe pentru criminali. Nu putem onora memoria victimelor doar prin reculegere. Este nevoie de justiţie, iar vinovaţii trebuie să plătească. Aceasta este şi miza României: orice agresiune să aibă consecinţe, nu recompense”, a anunţat ministrul de Externe.

Oane Ţoiu anunţă că s-a discutat şi despre paşii viitori pentru înfiinţarea unui Tribunal Special pentru crima de agresiune, despre registrul daunelor şi despre operaţionalizarea Comisiei internaţionale pentru despăgubiri.

”Dincolo de instrumente, însă, prezenţa noastră astăzi aici a fost despre felul comun în care vedem viitorul: unul bazat pe libertate şi prosperitate, un viitor fără război în Ucraina. Şi vom munci pentru asta, iar parteneriatul strategic semnat de preşedinţii României şi Ucrainei asigură cadrul pentru a întări nu doar buna vecinătate, ci şi drumul spre un viitor comun european”, a conchis ministrul român de Externe.

UPDATE - Convorbire interceptată între ministrul de Externe al Ungariei și Serghei Lavrov

Ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, şi omologul său rus, Serghei Lavrov, au discutat despre sancţiunile UE, arată o înregistrare audio publicată marţi de un site de ştiri de investigaţie, cu câteva zile înaintea alegerilor care ar putea decide dacă Ungaria îşi menţine cursul pro-Moscova, relatează Reuters.

Înregistrarea publicată de Vsquare.org, cu sediul la Varşovia, pretinde că surprinde o convorbire telefonică din august 2024 între ministrul de externe al Ungariei, Peter Szijjarto, şi ministrul de externe al Rusiei, Serghei Lavrov. Reuters precizează că nu a putut verifica în mod independent autenticitatea înregistrării audio, dar într-un videoclip de pe Facebook, ministrul maghiar Szijjarto a declarat că interceptarea convorbirilor sale telefonice reprezintă un „scandal uriaş”.

Scurgerea de informaţii survine la o săptămână după ce prim-ministrul Viktor Orban a ordonat o anchetă cu privire la ceea ce el a descris ca fiind interceptarea convorbirilor lui Szijjarto, în timp ce guvernul său încerca să limiteze repercusiunile relatărilor mass-media despre legăturile Ungariei cu Rusia.

Episodul subliniază neliniştea oficialilor UE că Ungaria serveşte interesele Rusiei şi acţionează din interiorul blocului pentru a submina eforturile UE de a ajuta Ucraina. Orban spune că îşi propune să ţină Ungaria departe de război şi să-i protejeze interesele.

Orban, un lider naţionalist veteran, se confruntă pe 12 aprilie cu cele mai dificile alegeri din ultimii 16 ani. Partidul de opoziţie de centru-dreapta Tisza conduce cu o marjă largă în majoritatea sondajelor independente.
Conform înregistrării publicate de Vsquare, Lavrov l-a sunat pe Szijjarto pentru a-i reaminti promisiunea de a ajuta la scoaterea surorii oligarhului rus Alişer Usmanov de pe lista sancţiunilor UE.

În înregistrarea audio în limba engleză, Szijjarto răspunde că Ungaria şi Slovacia vor depune o propunere în săptămâna următoare pentru a o scoate pe Gulbahor Ismailova de pe listă. „Vom face tot posibilul pentru a o scoate de pe listă”, spune Szijjarto în înregistrare.

Vsquare a relatat, de asemenea, despre o altă convorbire, pentru care nu a furnizat înregistrarea audio, în care Szijjarto i-ar fi spus viceministrului rus al energiei, Pavel Sorokin, că lucrează la abrogarea sancţiunilor UE care vizează flota „fantomă” de petroliere a Rusiei.

Un reprezentant al Vsquare a declarat pentru Reuters că agenţia a verificat în mod independent înregistrarea audio folosind surse din mai multe ţări şi cu ajutorul unor experţi audio externi.

Reuters nu a putut verifica în mod independent autenticitatea înregistrării sau a relatării convorbirii cu Sorokin.

Szijjarto nu a negat că a avut loc convorbirea cu Lavrov şi a recunoscut că discuţiile sale au fost interceptate.

„Este un scandal uriaş că serviciile secrete străine mi-au interceptat în mod continuu convorbirile telefonice şi că aceste servicii secrete străine au făcut publice aceste convorbiri cu o săptămână şi jumătate înainte de alegerile parlamentare din Ungaria”, a declarat el într-un videoclip postat pe pagina sa de Facebook.

Guvernul rus nu a comentat imediat.

UPDATE - Preşedintele Senatului României, Mircea Abrudean, la Kiev pentru a onora victimele masacrului de la Bucha

Preşedintele Senatului României, Mircea Abrudean, s-a aflat marţi la Kiev pentru a onora victimele masacrului de la Bucha şi pentru a reafirma condamnarea războiului de agresiune ilegal, neprovocat şi nejustificat al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei.

”Am fost astăzi la Kiev pentru a onora victimele masacrului de la Bucha şi pentru a reafirma condamnarea războiului de agresiune ilegal, neprovocat şi nejustificat al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei. Alături de preşedintele Ucrainei Volodimir Zelensky, preşedinţii şi şefii delegaţiilor parlamentelor din Albania, Austria, Belgia, Bulgaria, Croaţia, Estonia, Finlanda, Germania, Islanda, Letonia, Lituania, Moldova, Polonia, Portugalia, România, Slovacia, Ucraina, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, Parlamentul European, Adunarea Parlamentară a NATO şi Adunarea Parlamentară a OSCE, am reafirmat angajamentul nostru ferm faţă de scopurile şi principiile Cartei ONU şi respectul deplin pentru suveranitatea, independenţa politică şi integritatea teritorială a Ucrainei în cadrul frontierelor sale recunoscute la nivel internaţional”, a scris preşedintele Senatului, pe Facebook.

Mircea Abrudean arată că, în martie 2022, la Bucha, în Ucraina, peste 500 de civili au fost ucişi violent, mulţi dintre ei erau copii. Imaginile şi mărturiile au arătat civili executaţi cu mâinile legate la spate şi gropi comune.

”Victimele prezentau urme de tortură sau au fost împuşcate de la distanţă mică. Dovezile atrocităţilor au ieşit la iveală la începutul lunii aprilie 2022, după retragerea trupelor ruse din regiune. Masacrul de la Bucha rămâne martorul a tot ceea ce poate fi mai crud şi mai inuman din partea forţelor armate ruse în timpul ocupării oraşului de la marginea Kievului. Iar asta nu numai că trebuie condamnat, trebuie să nu se mai întâmple vreodată, nicăieri în lumea asta”, afirmă Abrudean.

UPDATE - Comandantul-şef al Forţelor Armate ale Ucrainei, Oleksandr Sirski, a raportat că, în direcția Oleksandrivka, Forțele de Apărare ucrainene au eliberat deja 480 kilometri pătraţi de teritoriu, informează UKRINFORM, relatează Rador Radio România.

"Succesul constă tocmai în eliberarea teritoriului. Până în prezent, este vorba de 480 kilometri pătraţi. Acest rezultat depășește performanțele pe care le-am avut în timpul operațiunii de contraofensivă de la Dobropillia. Dacă vă amintiți, atunci, pe durata desfășurării operațiunii, am eliberat peste 430 kilometri pătraţi de teritoriu" - a declarat Sirski, într-un interviu acordat postului de televiziune ICTV.

UPDATE - „Dronele au pătruns pe teritoriul finlandez. Luăm situația foarte în serios. Autoritățile de securitate au reacționat imediat, iar investigațiile sunt în curs”, a declarat ministrul finlandez al Apărării, Antti Häkkänen.

Premierul Petteri Orpo a precizat că aeronavele fără pilot nu au fost doborâte, ci s-au prăbușit singure, iar un avion de vânătoare F/A-18 Hornet a fost trimis pentru identificare. Potrivit Ministerului Apărării, un UAV a fost descoperit la nord de orașul Kouvola, iar un altul în estul acestuia, în apropiere de granița cu Rusia.

Președintele Finlandei, Alexander Stubb, a confirmat într-o postare pe platforma X că „una dintre drone a fost de origine ucraineană”, subliniind că nu există o amenințare militară la adresa țării și că autoritățile au reacționat prompt.

De la Kiev, purtătorul de cuvânt al Ministerului ucrainean de Externe, Heorhii Tykhyi, a declarat că Ucraina colaborează cu Finlanda pentru clarificarea circumstanțelor incidentului și susține că aparatele nu aveau ca destinație Finlanda.

„Cel mai probabil, a fost vorba despre interferențe provocate de sistemele ruse de război electronic”, a spus Tykhyi, adăugând că Ucraina și-a exprimat scuzele față de partea finlandeză.

Ministrul finlandez de Externe, Elina Valtonen, a precizat că Helsinki nu intenționează să ceară Ucrainei suspendarea atacurilor asupra infrastructurii petroliere din Rusia. „Ucraina are dreptul de a se apăra. Nu impunem restricții privind țintele vizate pe teritoriul rus”, a declarat Valtonen, citată de postul Yle.

Ea a adăugat că Finlanda dezvoltă propriul sistem de apărare antidrone, care ar urma să fie operațional în următoarele luni, și a subliniat că situația similară nu ar trebui să se repete.

Incidentul are loc în contextul intensificării atacurilor ucrainene asupra infrastructurii energetice ruse. În noaptea de 29 martie, Ucraina a lovit pentru a doua oară în decurs de o săptămână terminalul petrolier din portul rus Ust-Luga de la Marea Baltică, potrivit Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU). Pe 26 martie, forțele ucrainene au atacat și rafinăria Kinef din regiunea Leningrad, aflată în apropierea graniței cu Finlanda.