O nouă și macabră formă de pragmatism prinde rădăcini în marile metropole ale Chinei, unde blocurile de locuințe încep să găzduiască mai mulți morți decât vii. Fenomenul, botezat sugestiv de localnici „apartamente din cenușă de os”, a devenit atât de răspândit încât autoritățile de la Beijing au fost forțate să intervină legislativ chiar în pragul festivalului Qingming, sărbătoarea tradițională a curățării mormintelor. Noua lege interzice explicit folosirea unităților locative drept mausolee, însă motivele din spatele acestei practici sunt mult mai adânci decât o simplă alegere excentrică.
Afacerea morții într-o economie a supraviețuirii
Transformarea sufrageriilor în altare funerare este, înainte de toate, o reacție disperată la costurile prohibitive ale serviciilor funerare. Potrivit unui studiu SunLife, China ocupă locul doi în lume la acest capitol, imediat după Japonia. O înmormântare medie consumă aproape jumătate din salariul anual al unui cetățean obișnuit, adică aproximativ 5.400 de dolari. În acest context, un apartament achiziționat într-o zonă periferică sau aflată în declin devine o investiție mult mai logică. Calculele sunt simple: o locuință poate fi deținută timp de 70 de ani, în timp ce un loc de veci într-un cimitir suprapopulat este concesionat pentru doar 20 de ani, necesitând taxe de reînnoire constante.
Pragmatismul de criză și viziunea lui Xi Jinping
Într-o ironie a sorții, campania președintelui Xi Jinping, care a decretat că „proprietățile sunt pentru locuit, nu pentru speculații”, a facilitat indirect acest fenomen. Scăderea prețurilor pe piața imobiliară a făcut ca apartamentele neatractive pentru locuit să capete o nouă valoare utilitară. Cercetătorii de la Universitatea din California observă că, odată ce un spațiu își pierde atractivitatea rezidențială, proprietarii îi găsesc rapid o destinație alternativă. Pentru mulți, depozitarea urnelor funerare este văzută nu doar ca o soluție de respect față de strămoși, ci și ca o metodă de a păstra un activ financiar care ar putea fi vândut cândva, dacă piața își va reveni.
Conflictul dintre tradiția ancestrală și directivele ecologice
Tânăra generație pare să accepte acest compromis neobișnuit, atâta timp cât aduce avantaje financiare. Tabuurile legate de moarte pălesc în fața facturilor, mulți tineri fiind dispuși să locuiască lângă „apartamente-mormânt” dacă acest lucru le reduce chiria sau prețul propriei locuințe. Totuși, experții avertizează că interdicțiile legale nu vor opri familiile tradiționaliste, care vor continua probabil să își onoreze morții în secret, în spatele ușilor închise ale proprietăților deținute.
În încercarea de a salva terenurile arabile și de a reduce costurile, guvernul promovează acum „înmormântările ecologice”, cum ar fi împrăștierea cenușii în mare. Totuși, această strategie lovește în fundamentul culturii chineze. Demografii avertizează că mormintele ancestrale sunt pentru China pilonii identitari pe care se sprijină conceptul de familie și procreare. O rupere brutală de aceste tradiții, în favoarea pragmatismului sau a ecologiei, ar putea accelera declinul natalității, într-o țară care se luptă deja cu o îmbătrânire rapidă a populației.
