DOCUMENTUL INTEGRAL DE LA ÎCCJ
Înalta Curte de Casație și Justiție a declanșat o ofensivă juridică de o amploare rară împotriva Executivului, acționând în judecată Guvernul României și Ministerul Finanțelor la Curtea de Apel București. Instanța supremă solicită judecătorilor să oblige autoritățile la alocarea integrală a fondurilor necesare pentru plata drepturilor salariale restante ale magistraților, sume care au fost deja stabilite prin hotărâri judecătorești definitive. Această acțiune survine după ce demersurile administrative prealabile, inclusiv o notificare oficială trimisă săptămâna trecută, au rămas fără un răspuns favorabil din partea guvernanților.
Măsuri coercitive: amenzi pentru Bolojan și ministrul Finanțelor
Dosarul înregistrat la data de 30 martie 2026 vizează nu doar deblocarea banilor prin rectificare bugetară, ci și impunerea unor măsuri coercitive fără precedent la acest nivel. ÎCCJ solicită instanței stabilirea unui termen de execuție de cel mult 10 zile, sub amenințarea unor sancțiuni financiare severe aplicate direct factorilor de decizie. Mai exact, se cere aplicarea unei amenzi de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, penalitate care ar urma să fie suportată personal de către prim-ministrul României și de ministrul Finanțelor, la care se adaugă penalități de 2% pe zi de întârziere.
Argumentația juridică: Statul nu poate invoca lipsa de fonduri
Argumentația juridică a instanței supreme se bazează pe ideea că statul nu poate invoca lipsa resurselor financiare pentru a ignora obligații certe, lichide și exigibile, mai ales că plata acestora era prevăzută imperativ pentru anul 2026 prin Ordonanța de urgență nr. 52/2025. În documentul depus la tribunal, ÎCCJ subliniază că neincluderea acestor sume în bugetul actual reprezintă un refuz nejustificat care subminează principiul separației puterilor în stat și transformă dreptul la un proces echitabil într-o simplă iluzie.
Întârzieri de peste un deceniu în plata drepturilor salariale
Magistrații atrag atenția că unele dintre aceste restanțe salariale datează încă din perioada 2015-2017, ceea ce înseamnă că, în ritmul actual de eșalonare, o reparație efectivă ar urma să fie finalizată abia în anul 2028, după mai bine de un deceniu de așteptare. Invocând jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, Înalta Curte avertizează că această conduită a Executivului nu afectează doar dreptul de proprietate al personalului din justiție, ci știrbește grav credibilitatea sistemului judiciar și autoritatea hotărârilor judecătorești în fața întregii societăți.
