Droguri la volan: ICCJ amână o hotărâre crucială. Un prag controversat în conducerea auto rămâne nelămurit

Completul de la Instanța supremă a primit mai multe sesizări de la instanțe din țară în legătură cu modul în care trebuie interpretată sintagma "persoana care conduce aflată sub influența unor substanțe psihoactive".

Potrivit art.336 alin. (2) Cod penal, se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă persoana aflată sub influența unor substanțe psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea deținerii permisului de conducere.

Spre deosebire de infracțiunea de la art.336 alin. (l) Cod penal (conducerea unui vehicul sub influența alcoolului), în cazul căreia îmbibația alcoolică trebuie să se situeze superior pragului de 0,80 g/l alcool pur în sânge, legislația nu prevede o limită a cantității de substanțe psihoactive ingerate sau vreun efect al acestora, fapta fiind penală indiferent de modalitatea de consum, de cantitatea ingerată sau de efectele acesteia.

"Dacă în cazul infracțiunii prevăzută de art. 336 alin.2 din Codul penal, pentru realizarea laturii obiective (elementul material) al infracțiunii este suficient să se constate prezența în sânge ori în urină a substanței psihoactive, indiferent de valoarea acesteia, influența acesteia asupra capacității de a conduce prezumându-se, raportat la efectul acestor substanțe asupra sistemului nervos central sau suplimentar ca element esențial al laturii obiective trebuie dovedit, prin orice mijloc de probă, influențarea capacității de a conduce", este chestiunea de drept supusă spre analiză judecătorilor de la Înalta Curte.

Controversele au apărut după ce tot mai mulți șoferi s-au ales cu dosare penale pentru consum de substanțe interzise la volan, deși luaseră medicamente uzuale sau spray nazal antialergic.

Reclamanții susțin că simpla prezență a substanței psihoactive în probele biologice, în cantități infime, nu înseamnă că afectează capacitatea oamenilor de a conduce o mașină, astfel că este nevoie de stabilirea unui prag de la care se poate vorbi de o infracțiune, așa cum este la alcool.

Au existat instanțe din țară care au dispus condamnarea șoferilor, chiar dacă s-a stabilit că ei nu se aflau sub influența acestor substanțe, iar alte instanțe au dat soluții de achitare.

Aceasta este cea mai sigură mașină din lume. Se vinde de mai bine de 20 de ani și nimeni nu a murit în eaÎn practică, au existat situații în care examenele clinice, buletinele toxicologice și expertizele medico-legale au relevat păstrarea capacităților de percepție spațio-temporale, atunci când valoarea substanțelor psihoactive era foarte mic.

De asemenea, au fost și cazuri în care substanțele psihoactive nu au fost introduse recent în organismul persoanei care conducea un vehicul pe drumurile publice, prezența unor substanțe psihoactive în probele biologice, detectată ca urmare a analizelor de laborator, putând rezulta și dintr-un consum anterior, ale căror urme au o persistență în organism mai multe zile sau săptămâni. În acest caz, la data depistării șoferului în trafic, efectele psihoactive specifice fazei de intoxicație acută dispăruseră.

În astfel de cauze, probațiunea este adeseori completată prin efectuarea unui raport de expertiză medico-legală, pentru a se stabili dacă conducătorul auto se afla sub influența substanțelor psihoactive la momentul săvârșirii faptei, respectiv dacă capacitatea acestuia de a conduce autovehicule pe drumurile publice a fost afectată negativ, raportat la starea indusă de consumul substanțelor psihoactive.

Prefectul județului Galați cere ministrului de Interne avizul pentru declararea stării de alertă în urma inundațiilor devastatoare

Pe de altă parte, Curtea Constituțională a statuat că, ori de câte ori aceste substanțe psihoactive sunt ingerate, influențează sistemul nervos central, cu toate că nu există semne exterioare.

CCR a constatat că incriminarea faptei de conducere a unui vehicul sub influența substanțelor psihoactive este determinată de efectul nociv al substanțelor respective, ținând cont de faptul că, așa cum se arată în doctrină, acestea produc tulburări în atitudinea și comportamentul conducătorului auto, generând, implicit, o diminuare a capacității de a manevra vehiculul pe drumurile publice în condiții de siguranță pentru toți participanții la trafic.

Totodată, Instanța supremă a stabilit, în soluționarea unor recursuri în casație, că este suficient să se constate prezența substanțelor psihoactive în corp, fără să fie necesar să fie dovedită influența asupra sistemului nervos central.

Astfel, Instanța supremă a reținut într-o decizie din anul 2020 că: "Odată consumată, orice substanță cu efect psihoactiv afectează sistemul nervos central într-o măsură incompatibilă cu desfășurarea în siguranță a unor activități care prezintă un grad ridicat de risc pentru sănătatea persoanelor, cum este, printre altele, și cazul conducerii unui vehicul pe drumurile publice. Consumul de substanțe stupefiante, psihotrope sau de alte substanțe psihoactive produce întotdeauna modificări fizice, psihice și comportamentale de diverse grade, dar semnificative, în considerarea cărora operațiunile având ca obiect astfel de substanțe sunt total sau preponderent restricționate".

Cutremur de 5,2 pe scara Richter în Vrancea. Autoritățile sunt în alertă. Seismul s-a simțit și în Capitală