Nina Iliescu, născută Elena Șerbănescu, are astăzi 95 de ani și a fost, în mod constant, o figură discretă, dar respectată în spațiul public românesc. Absolventă a Universității de Stat din Moscova, cu doctorat în chimie, și specializată în studiul coroziunii metalelor, Nina a fost o cercetătoare cu activitate autentică într-un domeniu științific serios. Spre deosebire de Elena Ceaușescu, care și-a construit imaginea de savant în jurul unor titluri obținute în condiții contestabile, Nina Iliescu nu a avut nevoie de propagandă sau de susținere politică pentru a fi validată profesional.
Această diferență fundamentală a fost, se pare, una dintre principalele surse ale tensiunii dintre cele două. Mărturii din epocă vorbesc despre o invidie profundă pe care Elena Ceaușescu o nutrea față de Nina Iliescu, o femeie apreciată sincer de cercurile academice, elegantă și rafinată, dar care nu simțea nevoia să epateze.
Un contrast greu de ignorat
Într-o perioadă în care cultul personalității atinsese cote absurde, Elena Ceaușescu se impusese ca un simbol al puterii feminine în partid, printr-o prezență constantă în mass-media, prin titluri științifice supralicitate și apariții regizate cu minuțiozitate. În acest peisaj construit artificial, Nina Iliescu a ales o cale opusă: a evitat aproape complet viața publică, nu a oferit interviuri, nu a dorit să iasă în evidență și a preferat discreția în toate aspectele vieții sale.
Cum a scăpat Ion Iliescu de condamnare? Brațul justiției: protecție pentru asasinii de la Revoluție
Această alegere, în sine, a fost un act de sfidare tăcută la adresa modelului reprezentat de Elena Ceaușescu. Surse din anturajul celor două femei susțin că tocmai această modestie autentică a Ninei Iliescu a iritat-o profund pe Prima Doamnă comunistă, care nu putea înțelege cum o femeie cu o astfel de educație nu-și dorește notorietate și recunoaștere publică agresivă.
Teama de comparații și o alegere conștientă
Puținele apariții publice ale Ninei Iliescu – cele mai multe dintre ele în contexte oficiale, cum ar fi momentele electorale – nu au fost întâmplătoare. Potrivit apropiaților, Nina s-a temut mereu de comparațiile cu Elena Ceaușescu și a dorit să evite orice paralelă. Deși aveau același prenume și o pregătire profesională științifică, diferențele de atitudine și de stil au fost atât de mari, încât orice apropiere între cele două figuri feminine ale puterii devenea nepotrivită.
Această distanțare nu a fost lipsită de costuri simbolice. Într-un regim în care imaginea publică era esențială, alegerea de a sta deoparte putea fi interpretată drept slăbiciune sau lipsă de loialitate față de sistem. Însă Nina Iliescu și-a asumat această poziție și a rămas fidelă unui mod de a trăi și a gândi care nu făcea compromisuri cu imaginea sau cu ambițiile personale.
Rivalitate nedeclarată, dar evidentă
Relația rece dintre cele două femei nu a fost niciodată recunoscută oficial, dar numeroase mărturii din epocă o confirmă. Fie că era vorba de invidie personală, dispreț intelectual sau pur și simplu o respingere instinctivă a tot ceea ce una reprezenta pentru cealaltă, între Elena Ceaușescu și Nina Iliescu nu a existat niciodată apropiere sau solidaritate feminină.
Ion Iliescu, în stare critică. Organele fostului președinte încep să cedeze, a anunțat spitalul SRI
