Retragerea Statelor Unite din NATO "este o chestiune pe care președintele a abordat-o și, cred, este ceva ce va discuta peste câteva ore" cu Rutte, a explicat la conferința sa săptămânală purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, citată de Bloomberg.
Ea a adăugat că "poate vor avea ocazia să îl asculte direct pe președinte după această întâlnire, chiar în cursul acestei după-amieze".
Vizita secretarului general al NATO la Washington, care era deja planificată de mult timp, are loc într-un moment de maximă tensiune între președintele Donald Trump și țările membre ale Alianței Nord-Atlantice, deoarece liderul republican nu a ezitat să critice public aliații pentru că nu participă activ la o operațiune de redeschidere a Strâmtorii Ormuz.
"Au fost puși la încercare și au eșuat", a declarat, cu aceeași ocazie, Karoline Leavitt, spunând că îl citează direct pe președintele american Donald Trump, potrivit AFP.
"Aș adăuga că este destul de trist că NATO a întors spatele poporului american în ultimele șase săptămâni, când americanii sunt cei care le finanțează apărarea", a adăugat ea.
Președintele Donald Trump a ajuns să îi catalogheze drept "lași" pe membrii NATO, să considere alianța un "tigru de hârtie" și să amenințe de mai multe ori, în ultimele săptămâni, cu ieșirea SUA din alianța militară. Prin urmare, așteptările față de întâlnirea de miercuri cu Mark Rutte în Biroul Oval sunt maxime.
NATO, sub presiune după revenirea lui Trump
Alianța Nord-Atlantică se confruntă cu o perioadă de instabilitate după revenirea lui Donald Trump la conducerea Statelor Unite. Relația dintre Washington și partenerii europeni a fost marcată de tensiuni, în contextul unor declarații și decizii care pun sub semnul întrebării coeziunea alianței.
De la amenințări directe la adresa statelor membre până la schimbări de poziție în privința conflictelor internaționale, climatul din interiorul NATO devine tot mai fragil.
Groenlanda – un punct de conflict exploziv
Unul dintre cele mai controversate episoade recente a fost legat de amenințările privind posibila preluare a controlului asupra Groenlandei, teritoriu aparținând Danemarcei, stat membru NATO.
Această declarație a stârnit îngrijorare în rândul aliaților, fiind percepută ca o provocare directă la adresa unității alianței și a respectului pentru suveranitatea statelor membre.
Întâlnire crucială la Washington. Donald Trump îl primește pe șeful NATO, Mark Rutte
Ucraina și schimbarea de direcție
Tensiunile au crescut și mai mult după ce Trump ar fi adoptat o poziție mai rezervată în sprijinul Ucrainei în conflictul cu Rusia. În plus, au existat semnale că Statele Unite ar putea reduce implicarea militară în Europa, o decizie care ar schimba echilibrul de securitate pe continent.
Această incertitudine a alimentat temerile privind viitorul angajamentului american în cadrul NATO.
Presiuni privind cheltuielile de apărare
Trump a criticat în mod repetat aliații pentru contribuțiile financiare insuficiente la apărare, sugerând chiar că Statele Unite ar putea refuza protecția militară pentru țările care nu își respectă obligațiile.
Mesajul a fost clar: contribuția financiară devine o condiție esențială pentru sprijinul american.
Strategia „diplomației prin flatare”
În acest context tensionat, secretarul general al NATO, Mark Rutte, fost prim-ministru al Țărilor de Jos, a devenit o figură centrală în eforturile de a menține echilibrul relației cu Trump.
Considerat de unii „omul care știe să-l citească pe Trump”, Rutte a adoptat o abordare bazată pe laudă și diplomație atent calibrată, încercând să mențină cooperarea cu liderul american.
În discuțiile despre Iran, el a descris acțiunile SUA drept demne de „aplaudat”, evitând confruntările directe.
Relație tensionată, dar pragmatică
Deși Trump a criticat frecvent NATO, inclusiv în trecut, descriind alianța drept „învechită”, el a avut și cuvinte de apreciere pentru Rutte, pe care l-a numit „un om minunat”.
Totuși, în același timp, Trump a acuzat alte state membre că nu ar fi oferit suficient sprijin în conflictele din Orientul Mijlociu.
Pe agenda vizitei lui Rutte la Washington s-au aflat teme sensibile, precum securitatea globală, războiul din Ucraina și tensiunile din Orientul Mijlociu.
Un oficial NATO a declarat că discuțiile vor include „dinamica actuală de securitate, inclusiv contextul Iranului și războiul în desfășurare al Rusiei împotriva Ucrainei”.
De asemenea, se urmărește consolidarea progreselor obținute la summitul de anul trecut de la Haga, unde aliații au acceptat creșterea cheltuielilor pentru apărare, una dintre cerințele principale ale lui Trump.
Diviziuni în interiorul taberei americane
Îngrijorările nu vin doar din partea președintelui. Oficiali precum Marco Rubio, cunoscut ca susținător tradițional al NATO, au sugerat recent că Statele Unite ar putea „reevalua” relația cu alianța, în contextul tensiunilor legate de Iran.
Această poziție indică o posibilă schimbare de paradigmă în politica externă americană.
În acest climat tensionat, viitorul NATO pare mai incert ca oricând. Între presiuni politice, divergențe strategice și schimbări de atitudine la Washington, alianța trebuie să navigheze printr-un peisaj geopolitic extrem de complicat.
Declarațiile și acțiunile recente sugerează că relația transatlantică intră într-o nouă etapă, una în care echilibrul de putere și încrederea dintre aliați vor fi puse la încercare ca niciodată până acum.
