”Se va săvârşi o slujbă ortodoxă, cu preot ortodox, la Curtea de Argeş. Alte slujbe, catolice, se vor face la Bucureşti”, a explicat preotul.
El a precizat că, din punctul de vedere al Arhiepiscopiei Argeşului, construcţia noii catedrale de la Curtea de Argeş, unde va fi înmormântată Regina Ana, este finalizată, iar partea de decoraţiuni revine în sarcina Casei Regale.
”Noi ne-am terminat misiunea de a construi, de mai bine de un an. Doar Casa Regală mai are de realizat decoraţiunile interioare conform Protocolului încheiat în 2009”, a declarat pentru News.ro preotul Caliopie Ichim.
Noua Catedrală se află în vecinătatea Mănăstirii Curtea de Argeş, pe partea dreaptă a aleii principale de acces. Casă Regală are 12 locuri de veci în care îşi vor dormi somnul de veci membri ai familiei regale.
Faptul că Regele Mihai era ortodox, iar Regina Ana era catolică a constituit un impediment la căsătoria celor doi.
Membrii familiilor regale catolice erau obligate să obţină o dispensă papală pentru a se putea căsători cu necatolici. De obicei, li se cerea viitorilor soţi să promită că îşi vor creşte copiii rezultaţi din căsătorie în sânul Bisericii Romano-Catolice. Mamele celor doi au mers în martie 1948 la Vatican pentru a se întâlni cu Papa Pius XII pentru a-l convinge să îngăduie căsătoria, însă Mihai I a refuzat să promită că îşi va creşte copiii în rit catolic întrucât Statutul familiei regale îi interzicea acest lucru şi, în plus, ar fi lezat sentimentele monarhiştilor români aflaţi în exil. ”Mama a mers atât de departe încât a bătut cu pumnul în masă”, povestea regina Ana în 2008. Situaţia era la fel de dificilă şi în familia viitoarei mirese. Xavier de Parma, un frate al tatălui său, a spus că uniunea matrimonială este ilegitimă în lipsa unei dispense şi, ca şef al familiei de Bourbon-Parma, a interzis părinţilor Anei să participe la nuntă. Aceştia au trebuit să se conformeze, deşi îşi dăduseră consimţământul la căsătorie, astfel încât Ana a fost condusă la altar de către unchiul său matern, Erik al Danemarcei. Nunta a avut loc pe 10 iunie 1948, la Atena, în rit ortodox, unde oficiile de gazdă a ceremoniei au fost făcute de către familia regală a Greciei, din care provenea şi regina Elena, mama regelui Mihai.
Concilierea dintre regină şi Biserica Romano-Catolică a avut loc abia în 9 noiembrie 1966, când cuplul regal s-a căsătorit şi în rit catolic, într-o biserică din Monaco.
Atunci când a fost construită mănăstirea de la Curtea de Argeş, Regele Carol a decis că acela va fi locul de veci al lui şi al urmaşilor săi. În interiorul bisericii se află acum, sub lespezi de marmură, patru morminte: al lui Carol I, Elisabeta, Ferdinand şi Maria, nemaifiind loc şi pentru alte locuri de veci. Când au fost aduse în ţară, în 2003, rămăşiţele pământeşti ale lui Carol al II-lea, acestea au fost puse într-o criptă amenajată în paraclisul mănăstirii din parc.
În 2009, la solicitarea familiei regale, Arhiepiscopia Argeşului a început construcţia unui lăcaş de cult care să poată adăposti şi mormântul Regelui Mihai şi al Reginei Ana. Construcţia are 36 de metri lăţime în zona faţadei, iar înălţimea turlei centrale este de 21 de metri. La intrare s-a construit un spaţiu destinat necropolei regale, unde sunt proiectate 16 morminte pentru membrii familiei regale.
Ultimele funeralii regale din ţara noastră au avut loc la 24 iulie 1938, când Regina Maria a fost condusă pe ultimul drum. La dorinţa Majestăţii Sale Regelui Mihai I, funeraliile Reginei Ana vor respecta tradiţia înaintaşelor Majestăţii Sale.
Funeraliile Reginei Maria vor avea loc în 13 august, la Curtea de Argeş.
Sursa: news.ro
