La mai puțin de 100 de kilometri de Capitală, în comuna Ulmeni din Călărași, a apărut de mai bine de un an o nouă groapă de gunoi. Munți de deșeuri, fie ele menajere, fie spitaliceşti, sunt depozitate direct pe pământ. Un adevărat dezastru ecologic care a fost scos la iveală de Asociația „Cetățeni Ulmeni”.
Suprafata are 100 de hectare. Muntii pe care ii vedeti acum au intre 15 si 20 m, capacitatea zilnica pe care o primesc este de 1500 de tone. Nu exista nicio sortare, exista strict depozitare si acoperire ulterior.
"Initial, firma Cassano Metal si Utiltrailer au cerut o autorizare pentru statia de sortare deseuri si, ulterior, valorificarea, folosindu-se de autorizarea ca statie de sortare ei au mascat o afacere ilegala de depozitare deseuri fara sa aiba nimic amenajat, sa nu aiba nimic la norma conform unui depozit ecologic", spune Valentin Basarabeanu, membru Asoc. Cetățeni Ulmeni.
"In zona au aparut muntii de gunoaie incepand cu anul 2019. Au avut o prima locatie jos, in decantor, dupa ce s-a umplut acolo, cred ca n-a mai facut fata la atatea cantitati de deseuri, s-au mutat sus in curtea fostului combinat de porci Ulmeni. Gunoiul vine de la Bucuresti", spune Ion Cătană, fost primar Ulmeni.
Deșeurile se află la o distanţă de câteva sute de metri de casele şi gospodăriile localnicilor, iar oamenii spun că situația este tot mai greu de suportat.
"Sunt intrigat de faptul că toți avem dreptul, conform Constituției, la un mediu sănătos. Plus de asta, eu am în curte o fântână. Deci la momentul ăsta, nu îmi mai pot folosi fântâna, întrucât apa are un gust ciudat", spune un localnic.
"Plus de asta, se arde foarte mult, iar fumul pe care îl tai cu cuțitul nu se poate respira. Nu poți deschide geam dimineața, nu poți deschide seara, iar dacă speli niște rufe și le întinzi pe sârmă afară, trebuie să le mai speli o dată că miroase a fum", spune o femeie.
În zonă au fost realizate, cu ajutorul asociațiilor pentru protecția mediului, mai multe măsurători. Concluziile au fost de-a dreptul terifiante. Solul prezintă depășiri ale valorilor pentru majoritatea metalelor investigate, respectiv stibiu, argint, cobalt, mercur, zinc și staniu. Spre exemplu, la mercur, concentrația este de 5 mg, de 5 ori mai mare decât limita admisă.
"Toate aceste elemente - plumb, mercur, cadmiu - prin ardere, elibereaza oxizi ai metalelor respective care afecteaza puternic organismul. Mercurul este cancerigen, cadmiu de asemenea - daca se inhaleaza, afecteaza plamanii, daca este inghitit, afecteaza rinichii, plumbul nu e biodegradabil. Pe langa rinichi, afecteaza si creierul", spune Adela Balea, inginer chimist.
"Exista risc crescut al complicatiilor neurologice, in intoxicatia cronica, simptomele initiale sunt lipsa de echilibru, neindemanarea, ameteli, insomii, copiii afectati sunt lenti, iar baza biologica nu e cunoscuta, in multe cazuri apar delirul, convulsiile", spune Tudor Ciuhodaru, medic UPU Iasi.
Echipa Realitatea Plus a stat de vorbă cu toți cei acuzați că au transformat județul Călărași într-o bombă ecologică.
"Am inceput activitatea acum un an si jumatate, obiectul principal de activitate este sortarea si tratarea deseurilor municipale. Societatile detin autorizatiile de mediu necesare", spune Cristian Păun, directorul general al Societății Cassano Metal.
Compania Rosal a precizat că transportă în baza unui contract către Stația de Tratare Utiltrailer deșeurile colectate de pe raza Municipiului Giurgiu, fiind nevoită să facă acest lucru în urma închiderii ilegale a Depozitului Ecologic Frățești de către societatea ECO SUD S.A. Și firma de salubrizare care se ocupă de Sectorul 2 a venit cu precizări.
"Contractele sunt incheiate intre Autoritatea Publica Locala (...) noi transferam deseurile acolo unde titlularul si proprietarul deseurilor care este cetateanul si UAT-ul, adica primaria, dispune sa facem treaba asta", spune Ilie Ciuclea, directorul firmei de salubritate Supercom.
Același punct de vedere ni l-a înaintat și reprezentantul companiei Romprest. În schimb, reprezentanții Gărzii de Mediu au subliniat că și în acest moment se fac controale în zona respectivă.
România produce aproape 6 milioane de tone de deşeuri pe an, cu o medie de 272 de kilograme pe an pe cap de locuitor şi cu o rată de colectare de 82,3%, adică al treilea cel mai slab procent din Europa, după Bulgaria și Estonia.
