Potrivit băncii austriece, proprietara BCR, economia românească ar urma să înregistreze o creștere aproape stagnantă, de doar 0,3% în 2026, după o revizuire drastică în scădere față de estimarea anterioară de 1%.
Aceasta este cea mai puternică ajustare negativă făcută de instituție pentru statele din regiune, semnalând o deteriorare semnificativă a perspectivei economice.
România, sub media regională la mare distanță
În timp ce România este plasată la coada clasamentului regional, media de creștere economică pentru Europa Centrală și de Est este estimată la 2,4%.
Diferențele sunt semnificative: Polonia ar urma să crească cu 3,8%, Croația cu 2,5%, Cehia cu 2,4%, Serbia cu 2,6%, Slovacia cu 1%, Slovenia cu 1,7%, iar Ungaria cu 1,4%.
În acest context, România devine economia cu cea mai slabă dinamică din regiune, potrivit estimărilor actualizate.
Inflație ridicată, presiune dublă pe economie
Pe lângă încetinirea creșterii economice, banca a revizuit în creștere și prognoza privind inflația. Pentru România, nivelul mediu al prețurilor ar putea ajunge la 7,7% în 2026.
Prin comparație, media inflației în regiune este estimată la 3,8%, ceea ce accentuează diferențele dintre România și restul statelor din Europa Centrală și de Est.
Statul român încă are de recuperat miliarde de dolari după jaful de la bănci
Scenariul pesimist: risc real de recesiune
În cel mai sever scenariu analizat, Erste Group avertizează că România ar putea intra în recesiune chiar în acest an, cu o contracție economică de aproximativ 1%.
Banca subliniază că, într-un astfel de context, Slovacia ar înregistra stagnare, în timp ce întreaga regiune ar fi afectată de o încetinire puternică.
„România ar intra în recesiune în scenariul pesimist, iar Slovacia ar înregistra o stagnare. În cazul unei escaladări a conflictului sau al unei perioade prelungite de prețuri ridicate la materii prime, creșterea economică din regiune ar fi mult mai slabă”, arată analiza.
Instituția utilizează drept reper scenariul pesimist al Băncii Centrale Europene, care ia în calcul perturbări majore ale lanțurilor de aprovizionare și efecte economice extinse până în 2027.
Șoc energetic și inflație și mai mare
În acest scenariu, riscurile nu se opresc la creștere economică redusă. Se anticipează un șoc energetic persistent, cauzat de tensiunile geopolitice și de posibile blocaje în transporturile din Strâmtoarea Hormuz.
Prețurile petrolului Brent și ale gazelor naturale europene ar putea rămâne ridicate pentru perioade lungi, ceea ce ar alimenta inflația.
În cazul României, inflația ar putea urca spre 10%, iar la nivel european ar putea depăși temporar 6% la începutul anului 2027, în scenariul cel mai negativ.
Totodată, este menționată și posibilitatea unei recesiuni de scurtă durată în blocul celor 21 de țări analizate, pe fondul șocurilor energetice și al perturbărilor comerciale.
Dobânzi stabile, cu o singură excepție
În ceea ce privește politica monetară, Erste Group a revizuit în jos așteptările privind reducerile de dobândă în regiune.
Majoritatea țărilor din Europa Centrală și de Est ar urma să mențină dobânzile la niveluri stabile, fără modificări semnificative.
România reprezintă însă o excepție, unde este anticipată o posibilă reducere de 25 de puncte de bază, dar nu mai devreme de luna noiembrie.
În ansamblu, analiza indică o perioadă economică tensionată, în care România se află printre cele mai vulnerabile economii din regiune, atât din perspectiva creșterii, cât și a inflației.
BNR a decis: Păstrează dobânda de intervenție la 6,50% pe an
