În ziua de Sfântul Dumitru, credincioșii duc la biserică colivă, colaci, vin și lumânări, care se sfințesc și se împart pentru sufletul celor adormiți.
În funcție de zonă, gospodinele pregătesc pachete cu mâncare gătită, fructe, dulciuri de casă, vase noi, prosoape sau batiste, care se dau de pomană după slujba de la biserică sau la cimitir.
Tradiția spune că sufletele celor pomeniți îi binecuvântează pe cei care le dau de pomană cu sănătate, liniște și belșug în familie.
Sărbătoarea de Sfântul Dumitru, cunoscută în popor și ca Sânmedru, marchează sfârșitul verii pastorale și începutul sezonului rece. Tot acum se încheie socotelile dintre oameni, se plătesc datoriile, chirii sau împrumuturi – de aici și denumirea populară de Ziua Soroacelor.
De asemenea, în tradiția românească, Sfântul Dumitru și Sfântul Gheorghe (sărbătorit pe 23 aprilie) sunt considerați paznicii anotimpurilor: Sfântul Gheorghe deschide vara, iar Sfântul Dumitru o închide.
O superstiție străveche spune că nu este bine să se planteze usturoi după ziua de Sfântul Dumitru, pentru că aduce pagube și ghinion în gospodărie.
Respectarea tradițiilor și obiceiul creștinilor de a da de pomană de Sfântul Dumitru le aduce acestora pace sufletească și speranță pentru un an mai bun.
