Terciul este un aliment consumat în mod obișnuit ca un fel de mâncare din cereale pentru micul dejun, preparat prin fierbere a plantelor de amidon măcinate sau mărunțite - de obicei cereale - în apă sau lapte. Este adesea gătit sau servit cu arome adăugate precum zahăr, miere, fructe ( uscate ) sau sirop pentru a face o cereală dulce, sau poate fi amestecat cu condimente, carne sau legume pentru a face un fel de mâncare sărată. Se servește de obicei fierbinte într-un castron, în funcție de consistența sa. Terci de ovăz, sau fulgi de ovăz , este unul dintre cele mai frecvente tipuri de terci. Gruel este o versiune mai subțire de terci.
Termenul "terci de ovăz" este adesea folosit special pentru terci de ovăz (fulgi de ovăz), care este de obicei consumat pentru micul dejun cu sare, zahăr, fructe, lapte, smântână sau unt și, uneori, alte arome. Terciul de ovăz este, de asemenea, vândut în formă gata făcută sau parțial gătită ca mic dejun instant.
Alte boabe utilizate pentru terci includ orez, grâu, orz, porumb, triticale și hrișcă. Multe tipuri de terci au propriile lor nume, cum ar fi polenta, crupe și kasha.
Tipuri comune de terci
Terci de ovăz (porridge) – cel mai cunoscut tip, preparat din fulgi de ovăz și apă/lapte.
Terci de griș – făcut din griș (grâu măcinat mai grosier) fiert în lapte.
Terci de mălai (mămăligă moale) – preparat din făină de porumb cu mai multă apă decât mămăliga obișnuită.
Terci de orez (budincă de orez simplă) – orez fiert în lapte, adesea îndulcit.
Caracteristici
Textură: cremoasă sau moale.
Gust: poate fi neutru, dulce sau sărat, în funcție de adaosuri.
Se poate consuma simplu sau cu diverse toppinguri: fructe, miere, scorțișoară, nuci, unt, brânză
Contraindicațiile terciului de ovăz
Deși terciul de ovăz este recunoscut pentru beneficiile sale nutriționale, acesta poate avea unele contraindicații în funcție de starea de sănătate a fiecărei persoane. În general, fulgii de ovăz sunt bine tolerați, dar există câteva situații în care consumul acestui aliment ar putea necesită prudență sau chiar evitarea lui.
- Intoleranță sau alergia la ovăz: deși rară, alergia la ovăz poate cauza reacții adverse, cum ar fi erupții cutanate, dificultăți de respirație, mâncărimi sau disconfort digestiv. Această alergie este mai des întâlnită la persoanele care au și alte alergii alimentare, cum ar fi cea la grâu. În astfel de cazuri, este importantă evitarea ovăzului și consultarea unui medic alergolog.
- Contaminarea cu gluten: ovăzul este, în mod natural, fără gluten, însă în timpul procesării poate fi contaminat cu gluten provenit de la grâu, orz sau secară. Persoanele care suferă de boală celiaca sau de sensibilitate non-celiaca la gluten trebuie să opteze pentru ovăz certificat „fără gluten”. Consumul de ovăz contaminat poate declanșa reacții adverse severe la aceste persoane.
- Afecțiuni gastrointestinale: deși ovăzul este bogat în fibre, ceea ce îl face benefic pentru digestie, persoanele cu afecțiuni precum sindromul de colon iritabil (SCI) sau alte tulburări digestive ar putea experimenta balonare, disconfort abdominal sau flatulență dacă se consumă cantități mari de porridge. În aceste cazuri, se recomandă introducerea treptată a ovăzului în dietă sau limitarea consumului.
- Hipersensibilitatea la fibre: un consum excesiv de porridge, datorită conținutului ridicat de fibre, poate cauza probleme digestive, cum ar fi diareea sau constipația. Acest lucru este mai frecvent întâlnit la persoanele care nu sunt obișnuite să consume fibre în cantități mari. De aceea, este important să se consume porridge-ul în cantități moderate și să se mențină o hidratare corespunzătoare.
- Diete restrictive sau nevoi speciale: persoanele care urmează o dietă foarte săracă în carbohidrați, cum ar fi dietă ketogenica, pot consideră porridge-ul inadecvat din cauza conținutului sau de carbohidrați. În astfel de cazuri, este bine să fie consultat un nutriționist pentru a găsi alternative potrivite.
- Diabet zaharat – prudență la adăugarea îndulcitorilor: deși ovăzul are un indice glicemic scăzut până la moderat, adăugarea de zahăr, miere sau alți îndulcitori poate transformă o masă sănătoasă într-una care afectează controlul glicemiei. Persoanele cu diabet ar trebui să evite adaosurile dulci și să monitorizeze răspunsul glicemic al organismului după consumul de terci.
