Actual· 3 min citire

Ce este bine să eviți de Înălțarea Domnului. Tradiții și obiceiuri respectate de români pe 21 mai

21 mai 2026, 10:57
traditii de Inaltarea Domnului

traditii de Inaltarea Domnului

Realitatea.NETArticol scris de Realitatea.NET

Sărbătorită în 2026 pe 21 mai, la 40 de zile după Paște, sărbătoarea Înălțării Domnului ocupă un loc important în tradiția creștină și în credințele populare românești. Ziua are o semnificație aparte și pentru că se suprapune cu Ziua Eroilor și cu sărbătoarea Sfinții Împărați Constantin și Elena.

Potrivit tradiției populare, această zi este însoțită de numeroase obiceiuri și interdicții transmise din generație în generație. Se spune că anumite activități ar trebui evitate, deoarece pot aduce ghinion sau necazuri.

Ce nu este recomandat să faci de Înălțare

Conform credințelor populare, în această zi nu sunt recomandate muncile grele, nici în gospodărie și nici la câmp. Tradiția spune că nu se spală, nu se coase, nu se face curățenie și nu se desfășoară activități solicitante, fiind considerată o zi dedicată rugăciunii și liniștii sufletești.

Totodată, oamenii sunt îndemnați să evite certurile, vorbele urâte sau gândurile negative. În credința populară, această zi ar trebui trăită în armonie și respect față de semnificația religioasă a sărbătorii.

O altă superstiție răspândită spune că de Înălțarea Domnului nu este bine să împrumuți bani, sare sau alte obiecte din casă. În unele zone există credința că astfel poate fi alungat norocul și belșugul gospodăriei. De asemenea, unele tradiții spun că nu se oferă nici foc sau sare vecinilor, pentru a evita pagubele ori tensiunile în familie.

În tradiția populară se mai spune că după Ispas nu se mai seamănă, existând credința că plantele puse după această dată nu vor avea rod bogat.

Tradiții păstrate în diferite zone ale țării

În Ardeal, sărbătoarea este cunoscută și sub numele de Ispas sau „Paștele Cailor”. În multe comunități, oamenii participă la slujbe religioase, îi pomenesc pe cei plecați dintre cei vii și oferă pomană.

Tot de această zi sunt legate și obiceiuri privind plantele considerate protectoare. Leușteanul și frunzele de nuc erau așezate la porți, ferestre sau în gospodării, existând credința că acestea feresc casa de rele.

În unele sate din Banat și Țara Hațegului se organizează tradiționalele nedei sau „rugi”, sărbători comunitare care reunesc familii, rude și oameni întorși acasă din alte localități.

După slujbă, în anumite zone are loc o procesiune pe câmp, în cadrul căreia sunt binecuvântate recoltele. În alte sate, localnicii înconjoară așezarea și terenurile agricole, într-un ritual asociat protejării recoltelor.

Tot cu ocazia acestei sărbători, bisericile și gospodăriile sunt împodobite cu flori și spice verzi de grâu, simboluri ale belșugului și ale binecuvântării.

Potrivit tradiției, pregătirile încep încă din ajun, când gospodinele fac ordine, pregătesc mâncarea și pregătesc bucatele ce urmează să fie împărțite pentru pomenirea celor decedați, în credința că sufletele lor au nevoie de această ofrandă simbolică înainte de a se înălța la cer.

Realitatea.NET | Două mari sărbători pe 21 mai: Înălțarea Domnului și Sfinții Constantin și Elena. Cruce roșie în calendar

Urmărește știrile Realitatea.NET și pe Google News

Mai multe știri din Actual