Câte ore ar trebui să dormi pentru a evita semnele îmbătrânirii accelerate. Ce arată un nou studiu

Rezultatele, publicate în revista Nature, nu indică faptul că această durată reprezintă formula ideală pentru fiecare individ și nici nu demonstrează o relație directă de cauzalitate între atingerea acestui prag și încetinirea procesului de îmbătrânire. Cu toate acestea, cercetarea oferă una dintre cele mai detaliate perspective asupra modului în care somnul influențează organismul pe termen lung.

Potrivit specialiștilor, concluziile susțin ideea că îmbunătățirea obiceiurilor de somn ar putea deveni o strategie importantă pentru reducerea riscului de boli asociate înaintării în vârstă. Abigail Dove, neuroepidemiolog la Institutul Karolinska din Stockholm și cercetător neimplicat în studiu, subliniază că somnul influențează toate organele corpului și reprezintă un factor asupra căruia oamenii pot interveni.

„Somnul afectează fiecare organ al corpului și, într-o anumită măsură, poate fi modificat. Acesta ar putea deveni un instrument important pentru sănătate”, a explicat Dove pentru Nature.

Legătura dintre somn și îmbătrânire

Cercetări anterioare au analizat deja conexiunea dintre durata somnului și așa-numita „vârstă biologică”, estimată prin biomarkeri și indicatori fiziologici. Un studiu precedent a evidențiat o relație în formă de U: diferența dintre vârsta biologică și cea cronologică era cea mai redusă la persoanele care dormeau aproximativ șapte ore pe noapte. Atât perioadele prea scurte de somn, cât și cele prea lungi păreau asociate cu o îmbătrânire accelerată.

Pornind de la aceste observații, cercetătorul Junhao Wen, specialist în neuroștiințe computaționale la Universitatea Columbia din New York, și echipa sa au dorit să înțeleagă mai bine impactul somnului asupra unor organe și sisteme specifice din corp.

Pentru analiză, cercetătorii au utilizat date din cadrul UK Biobank, unul dintre cele mai ample studii de lungă durată, care cuprinde informații despre peste 500.000 de participanți, inclusiv chestionare despre stilul de viață, analize de sânge și imagistică cerebrală.

Echipa a investigat inclusiv posibile legături genetice cu tiparele neobișnuite de somn, însă a descoperit foarte puține asocieri semnificative.

„Somnul pare să fie influențat mai mult de factorii de mediu decât de cei genetici. Acesta este un mesaj important: oamenii pot schimba acest aspect”, a explicat Wen.

Organele nu îmbătrânesc în același ritm

Studii recente au sugerat că procesul de îmbătrânire nu afectează toate organele în mod identic, unele sisteme putând îmbătrâni mai repede decât altele.

În acest context, cercetătorii au analizat relația dintre durata somnului și 23 de „ceasuri biologice” ale îmbătrânirii, asociate cu 17 organe diferite. Aceste instrumente au fost construite pe baza unor indicatori precum nivelurile de proteine și metaboliți din organism sau caracteristici observate în investigațiile imagistice.

Rezultatele oferă o perspectivă mai complexă asupra modului în care somnul influențează sănătatea întregului organism și întăresc ideea că un program echilibrat de odihnă poate avea efecte importante asupra calității vieții și procesului de îmbătrânire.

Realitatea.NET | De ce poți avea colesterol mare chiar dacă ai o alimentație sănătoasă. Ce alte cauze există