_4f88515c25.jpg)
Într-o intervenție televizată, premierul Ilie Bolojan a oferit garanții că anul viitor nu vor fi introduse taxe noi, însă a condiționat această stabilitate de o rigoare bugetară fără precedent.
Șeful Executivului a subliniat că eliminarea presiunii fiscale suplimentare depinde direct de menținerea măsurilor deja adoptate și, mai ales, de capacitatea statului de a opera tăieri eficiente în propriile cheltuieli. „Dacă măsurile stabilite sunt dublate de economii și de o disciplină bugetară strictă, atunci cu siguranță nu va fi nevoie de majorări de taxe”, a punctat premierul, răspunzând ferm întrebărilor privind sustenabilitatea fiscală a României.
Un pilon central al strategiei guvernamentale rămâne controlul deficitului bugetar. Bolojan a oferit asigurări că, pe baza datelor de la finalul lunii noiembrie, România se află pe drumul cel bun pentru a atinge ținta de 8,4% stabilită pentru sfârșitul anului.
El a avertizat însă că orice abatere de la acest parcurs ar putea reîntoarce țara într-o „fundătură” economică, unde cheltuielile excesive depășesc veniturile și blochează dezvoltarea, așa cum s-a întâmplat în perioadele de instabilitate financiară din trecut.
Dincolo de cifrele reci ale deficitului, premierul a explicat mecanismul prin care disciplina fiscală influențează direct viața cetățenilor. Reducerea diferenței dintre cheltuieli și venituri înseamnă, în primul rând, o nevoie mai mică de a contracta împrumuturi externe cu dobânzi ridicate. O Românie predictibilă în fața partenerilor financiari beneficiază de credite mai ieftine, ceea ce generează un efect dublu de economisire. Conform viziunii lui Bolojan, sumele astfel salvate din plata dobânzilor reprezintă resursa vitală pentru mari proiecte de investiții și pentru indexarea reală a pensiilor și salariilor, fără a mai fi nevoie de sacrificii fiscale din partea contribuabililor.
