MAE justifică măsura prin nevoia de a eficientiza serviciile consulare și de a acoperi deficitul bugetar, estimând că dacă aceste taxe ar fi fost percepute în 2024, s-ar fi încasat aproape 40 de milioane de euro
Printre taxele propuse se numără
-
55 de euro pentru eliberarea titlului de călătorie, cu excepția cazurilor de furt
-
200 de euro pentru vizele de lungă ședere
-
20 de euro/pagină pentru traduceri și 30 de euro pentru legalizarea acestora
Motivația oficială și estimările bugetare
Ministerul justifică măsura prin nevoia de a eficientiza serviciile consulare și de a acoperi deficitul bugetar. Oficialii estimează că, dacă aceste taxe ar fi fost aplicate în 2024, încasările ar fi depășit 39 de milioane de euro.
Deși documentele esențiale precum certificatele de naștere sau actele de identitate vor rămâne gratuite în regim normal, serviciile care implică tranzacții patrimoniale — precum achiziția de locuințe sau autoturisme — vor fi taxate, similar cu regimul aplicat în România.
Critici și posibile consecințe
Criticii măsurii susțin că aceasta va îngreuna accesul românilor din diaspora la servicii de bază și va afecta relația acestora cu statul român. În plus, se ridică semne de întrebare privind echitatea fiscală și impactul asupra comunităților românești din afara granițelor.
Proiectul urmează să fie supus dezbaterii publice, iar dacă va fi aprobat, noile taxe ar putea intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2026.
