În şedinţa de marţi, Comisia specială a modificat Codul de procedură penală, reexaminarea venind în urma deciziei CCR. Membrii forului legislativ au adoptat raport de admitere cu amendamente la proiectul de lege, cu 10 voturi "pentru" şi cinci "împotrivă".
La finalul şedinţei de marţi a Comisiei, preşedintele forului legislativ, Florin Iordache, a anunţat că raportul privind modificarea Codului de Procedură Penală va fi votat săptămâna viitoare de către Senat, urmând ca peste două săptămâni să fie adoptat de Camera Deputaţilor, for decizional pentru proiectul de lege.
Astfel, în reuniunea de marţi a Comisiei speciale, parlamentarii au decis eliminarea din Codul de Procedură Penală a sintagmei "probe sau indicii temeinice" cu privire la condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale. Astfel, membrii Comisiei au decis revenirea la forma în vigoare, respectiv la formularea "suspiciune rezonabilă".
Varianta propusă de Parlament, înaintea deciziei CCR, era: "(1) Ori de câte ori există probe sau indicii temeinice cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, sunt obligate să întocmească un proces-verbal despre împrejurările constatate".
Forma în vigoare la care a revenit Comisia este "(1) Ori de câte ori există o suspiciune rezonabilă cu privire la săvârşirea unei infracţiuni, sunt obligate să întocmească un proces-verbal despre împrejurările constatate".
Totodată, printr-un alt amendament a fost eliminată sintagma "probe şi indicii temeinice" cu privire la condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale care a fost introdusă în Parlament şi asupra căreia s-a pronunţat CCR.
"Articolul 15 Condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale. Acţiunea penală se pune în mişcare şi se exercită când există probe din care să rezulte că o anumită persoană a săvârşit fapta şi nu există cazuri care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acesteia", prevede amendamentul votat, marţi, de membrii comisiei.
Parlamentul a adoptat, iniţial, la propunerea Ministerului Justiţiei, introducerea sintagmei „probe şi indicii temeinice” cu privire la condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale, scrie Mediafax.
"Articolul 15 Condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale Acţiunea penală se pune în mişcare şi se exercită când există probe din care rezultă indicii temeinice că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există cazuri care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acesteia", prevede forma amandamentului adoptat de Parlament.
În forma în vigoare a legii, formularea este "presupunere rezonabilă" privind condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale.
"Articolul 15 Condiţiile de punere în mişcare sau de exercitare a acţiunii penale Acţiunea penală se pune în mişcare şi se exercită când există probe din care rezultă presupunerea rezonabilă că o persoană a săvârşit o infracţiune şi nu există cazuri care împiedică punerea în mişcare sau exercitarea acesteia", prevede textul legii în vigoare.
De asemenea, la articolul 77 care vizează "Suspectul" aleşii au decis revenirea la forma în vigoare a actului normativ.
Formularea iniţială a acestui articol era: "Persoana cu privire la care, din probele sau indiciile temeinice existente în cauză, rezultă că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală se numeşte suspect".
În forma în vigoare a Codului de Procedură Penală, articolul 77 prevede: "Persoana cu privire la care, din datele şi probele existente în cauză, rezultă bănuiala rezonabilă că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală se numeşte suspect".
Totodată, la articolul 92 membrii Comisiei speciale au decis eliminarea posibilităţii ca suspectul sau inculpatul să asiste la audierea martorilor sau victimelor.
Prin urmare, în urma amedamentului adoptat de forul legislativ, articolul 92 alineatul 2 va avea următorul cuprins: "Avocatul suspectului sau inculpatului poate solicita să fie încunoştinţat de data şi ora efectuării actului de urmărire penală. Încunoştinţarea se face prin notificare telefonică, fax, e-mail sau prin alte asemenea mijloace. În cazul în care martorii sau subiecţii procesuali consideră că au motive de temere în legătură cu aceste împrejurări pot solicita, potrivit legii, procurorului sau judecătorului statut de persoană ameninţată sau protejată, după caz, atât în faza de urmărire penală cât şi de judecată".
De asemenea, potrivit articolului 171¹, referitor la probe reformulat în Comisia privind Legile Justiţiei, "obiectele, înscrisurile sau datele informatice predate sau ridicate silit vor fi folosite ca mijloace de probă numai în cauza în care s-a dispus, prin ordonanţă a procurorului sau încheiere a instanţei, predarea şi, respectiv, ridicarea silită a acestora. În măsura în care se constată că obiectele, înscrisurile sau datele informatice predate sau ridicate silit, după caz, nu au legătură cu cauza în care au fost solicitate, vor fi restituite persoanelor fizice sau juridice din posesia cărora au fost ridicate în termen de maxim 2 luni de la predare, respectiv, ridicare silită".
În legătură cu modificarea articolului 171, la finalul şedinţei Comisiei speciale, preşedintele forului Florin Iordache a fost întrebat ce se va întâmplă cu probele obţinute în timpul percheziţiilor, iar acesta a răspuns: "Tocmai am modificat şi acel articol 171. Am demonstrat că în timpul unei percheziţii se găsesc şi alte probe fără îndoială pot fi folosite. am adus în discuţie şi alte articole care sunt. Cu toţii ne dorim în niciun caz să îngreunăm ancheta Parchetului şi ne-am dorit cu toţii şi putere şi opoziţie, că au fost şi amendamente de la opoziţie acceptate, dar ne-am dorit cu toţii nişte prevederi mai clare astfkle încât să nu mai fie oameni nevinovaţi în instanţă pe nişte prevederi neclare".
Referitor la articolul care vizează redactarea şi semnarea hotărârii judecătorii au fost modificate două alineate.
"La articolul 406, alineatele (2) şi (4) se modifică şi vor avea următorul cuprins:
(2) Hotărârea se redactează de unul dintre judecătorii care au participat la soluţionarea cauzei în fond şi la dezbateri, în termenul prevăzut de lege, şi se semnează exclusiv de către membrii completului şi de grefier.
(4) În caz de împiedicare a vreunuia dintre membrii completului de judecată de a semna hotărârea, se va proceda astfel:
a) în cazul hotărârii pronunţate la judecarea cauzei în fond, de către judecător unic, aceasta nu se va putea semna de niciun alt judecător. În caz de încălcare sunt incidente prevederile art. 281 alin. (1) lit. m);
b) în cazul hotărârii pronunţate în compunere colegială, în caz de împiedicare a vreunuia dintre membrii completului de judecată de a semna hotărârea, aceasta va fi semnată, în locul celui aflat în imposibilitate, de către preşedintele completului. Dacă preşedintele completului este cel împiedicat a semna, hotărârea se semnează de către un membru al completului care a participat la soluţionarea cauzei în fond şi la dezbateri, în ordinea înscrisă pe lista de şedinţă, prin culisare;
c) în cazul reglementat la lit. b) nu poate fi suplinită mai mult de o semnătură în cazul completului colegial compus din 3 judecători, respectiv două semnături, în cazul completului colegial compus din 5 judecători;
d) împiedicarea mai multor judecători de a semna decât limita prevăzută la lit. c) face incidente dispoziţiile art. 281 alin. (1) lit. m);
e) dacă împiedicarea îl priveşte pe grefierul de şeinţă, hotărârea se semnează de către grefierul şef sau de către un alt grefier desemnat de preşedintele instanţei.
În plus a fost introdus un nou alineat, la articolul 406, care prevede că: "Sunt considerate cazuri de împiedicare: decesul, imposibilitatea exercitării funcţiei pe o durată mai mare de 3 luni, pensionarea".
