Potrivit datelor prezentate de fostul premier, în fostele state comuniste din UE, veniturile din impozite pe proprietate reprezintă în medie 0,53% din PIB. În România, nivelul este de aproximativ 0,55% din PIB, iar media piețelor emergente este de 0,6% din PIB.
Cîțu subliniază că România nu concurează pentru capital cu marile economii din Vest, ci cu țările din Europa Centrală și de Est și cu alte piețe emergente. În acest context, politica fiscală trebuie evaluată prin prisma competitivității, nu prin comparații cu state care au structuri economice complet diferite.
„Problema reală nu este nivelul taxelor, ci capacitatea de a atrage capital nou”
Fostul premier avertizează că majorarea impozitelor pe proprietate ar putea afecta negativ investițiile, economisirea și ritmul de convergență economică și identifică trei riscuri majore:
1. Descurajarea intrărilor de capital
Creșterea taxării proprietății reduce randamentul investițiilor pe termen lung și poate descuraja intrările de capital, afectând procesul de convergență economică.
2. Efecte de alocare
Capitalul este mobil, iar modificările de taxare influențează deciziile de localizare. O povară fiscală mai mare poate diminua investițiile mai mult decât ar crește veniturile bugetare.
3. Economisire și investiții
Impozitarea proprietății afectează direct stimulentele pentru economisire și investiții productive, cu impact negativ asupra potențialului de creștere.
