Fatalismul este trăsătura dominantă a stării de spirit a societății românești postdecembriste, pe care Herta Muller o descrie cu o acuratețe desăvârșită, atunci când vorbește despre o Românie neieșită de sub pecetea grea a comunismului și amnezică cu propria istorie, relatează LA Times.
Cotidianul american Los Angeles Times dedică un amplu articol României, cu titlu "Ambivalența indusă de amnezie a României", în care criticile Hertei Muller și realitatea întâlnită de jurnaliștii americani converg. "Refuzând să își confrunte trecutul, națiunea est-europeană își lasă viitorul nesigur", este ideea care traversează întregul reportaj.
"În urmă cu trei săptămâni, când comitetul Nobel a acordat premiul pentru literatură scriitoarei române Herta Muller, i-a lăudat portretele fictive neclintite ale vieții zilnice în dictatură din România comunistă. Ceea ce nu au menționat a fost critica continuă non-fictivă pe care aceasta o face conducătorilor României postcomuniste", își încep jurnaștii americani articolul.
La doar câteva zile de la câștigarea Nobelului, Herta Muller, care acum trăiește în Germania, și-a criticat țara de baștină pentru că nu s-a rupt de trecutul comunist. "Două decenii după căderea lui Ceaușescu, 40% dintre persoanele aflate la putere în România contemporană sunt veterani ai Securității, poliția secretă a erei comuniste", este citată Muller în articol.
În urmă cu doi ani, Herta Muller a publicat un eseu caustic într-un ziar din Frankfurt acuzând țara din care s-a refugiat în 1987 de amnezie colectivă. Potrivit eseului, "în România, cu toții se prefac că trecutul a dispărut în aer. Această amnezie permite mentalității învechite să funcționeze prin noi metode".
"În urmă cu o săptămână, ca oaspete al guvernului României, am vizitat Bucureștii pentru prima oară din 1998 și nu m-am putut abține să nu mă gândesc la critica lui Muller. Am văzut cât s-au schimbat lucrurile în ultimii zece ani - o calitate a vieții mai bună pentru câțiva norocoși, aglomerație în trafic mai mare și o creștere a numărului persoanelor care vorbesc engleza". Aceasta este radiografia pe care jurnaliștii americani o fac unei Românii intrată pe drumul democratizării cu mari aspirații, "dorința de a se alătura Uniunii Europene și NATO, un vis care a derivat din insistențele românilor de a fi latini și vestici și din dorința ridicată de a-și ridica standardul de viață".
Jurnaliștii americani au vorbit cu românii, iar concluzia pe care o desprind este că România de acum este încremenită. Nimeni nu vrea să își asume schimbarea, tinerii vor să emigreze, iar cei maturi se complac în fatalism. Concluzia jurnaliștilor este în ton cu critica severă a Hertei Muller: românii nu își asumă istoria, iar fără memorie socială și asumare critică a trecutului, viitorul însuși este suspendat.
"Rezultatele sondajelor confirmă spusele Hertei Muller. Neglijarea confruntării cu trecutul comunist și reconfigurarea vechilor structuri de puteri mai degrabă decât crearea unora noi nu numai că nasc cinismul, dar lasă electoratul nesigur de natura responsabilității sale de cetățean într-o democrație. "Capul plecat sabia nu-l taie", potrivit unui proverb românesc vechi. La 20 de ani de la revoluție unii români încă se luptă cu impulsul fatalist. Rămâne de văzut dacă restul concetățenilor lor vor ridica vreodată capul", concluzionează jurnalistul american.