BAREM Română BAC 2019. Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerințelor

 
edu.ro subiecte bac 2019 romana
edu.ro subiecte bac 2019 romana

BAREM Română BAC 2019. Consultă online baremul de corectare la Română, profil real și uman. Rezvoltări corectate.

BAREM Română BAC 2019. Pe site-ul Ministerului Educației a apărut, la ora 15.00, baremul de corectare la proba de Limba și literatura română, probă susținută luni, 1 iulie, în cadrul examenului de Bacalaureat 2019. 

Informațiile despre subiecte și bareme pot fi găsite pe site-ul Ministerului Educației, Edu.ro.

BAREM Română BAC 2019. BAREM de CORECTARE Proba E. a) Limba şi literatura română BAREM DE EVALUARE ŞI DE NOTARE

Varianta 1

Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic) 

• Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor. • Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. • Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total obţinut pentru lucrare.

Edu.ro Barem Romana Bac 2019 

BAREM Română BAC 2019. SUBIECTUL I (50 de puncte)

A. (30 de puncte) 1. indicarea sensului din text al secvenței date (de exemplu: Secvența are sensul de evitare a unei situaţii neplăcute, dezonorante.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte 2. menționarea unui aspect al vestimentației conferențiarului (de exemplu: Conferențiarul purta o ținută de gală.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte 3. precizarea numelui persoanei care a impus tradiţia ca oratorul să nu se folosească de niciun fel de însemnări (Titu Maiorescu) – 2 puncte; justificarea răspunsului cu o secvență din text (tradiţie maioresciană) – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte 4. explicarea motivului pentru care Iacob Negruzzi intenționează să se aşeze în faţa oratorului (de exemplu: pentru a-l avertiza asupra expirării timpului): explicare nuanțată – 4 puncte; încercare de explicare – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte 5. prezentarea unei modalităţi prin care un orator îşi putea pregăti prelegerea, valorificând textul dat (de exemplu: memorarea discursului, pregătirea conferinţei pe secvenţe mari etc.): prezentare adecvată şi nuanţată – 4 puncte; abordare schematică, ezitantă – 2 puncte; încercare de prezentare – 1 punct 4 puncte – respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 2 puncte 


B. (20 de puncte) ‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție 1 punct – câte 2 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară, în concordanță cu opinia formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte ‒ câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate: dezvoltare clară, nuanţată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte ‒ raportarea la text în dezvoltarea oricărui argument – 3 p.; raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 p. 3 puncte + 1 punct = 4 puncte ‒ formularea unei concluzii pertinente 1 punct ‒ utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parţial adecvată – 1 p. 2 puncte ‒ respectarea normelor limbii literare (0–1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte ‒ respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0–1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct ‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct 

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

BAREM Română BAC 2019. SUBIECTUL II (10 puncte)

Precizarea tipului de perspectivă narativă: perspectivă de tip obiectiv etc. 2 puncte Prezentarea perspectivei narative precizate, de exemplu: omniscienţa narativă, relatare la persoana a III-a, caracter creditabil al relatării etc. 4 puncte • prezentare adecvată și nuanțată, prin ilustrare cu exemple din fragmentul dat – 4 puncte • prezentare ezitantă, prin raportare la fragmentul dat – 2 puncte • încercare de valorificare a fragmentului – 1 punct – utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct (0–1 greşeli ortografice – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.); punctuaţia – 1 punct (0–1 greşeli de punctuaţie – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.) 4 puncte 

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

BAREM Română BAC 2019. SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) 

Conţinut – 18 puncte – evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică 6 puncte • precizarea perioadei, a curentului cultural/literar sau a orientării tematice: 2 puncte • numirea a două trăsături ale perioadei, ale curentului cultural/literar sau ale orientării tematice precizate: 2 x 1 punct = 2 puncte • evidențierea celor două trăsături, prin valorificarea textului: 2 x 1 punct = 2 puncte – comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat 6 puncte • precizarea temei: 2 puncte; • câte 2 puncte pentru comentarea oricăror două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic – 2 x 2 puncte = 4 puncte (comentarea adecvată – 2 puncte; încercare de comentare – 1 punct) − câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de compoziție şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales 2 x 3 puncte = 6 puncte • analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru textul poetic – 3 puncte; abordarea schematică, fără justificarea relevanței – 1 punct 

Redactare – 12 puncte − existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct – logica înlănțuirii ideilor 1 punct – abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte • relaţie adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi de valoare relevante – 3 p. • relaţie parţial adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi parţial relevante – 2 puncte • schematism – 1 punct − utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată – 2 p.; vocabular restrâns, monoton – 1 p.) 2 puncte − ortografia (0–1 erori – 2 p.; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte − punctuaţia (0–1 erori – 2 p.; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte − așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct 

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

Subiecte Bacalaureat 2019 Limba Română. Vezi baremul de corectare

BAREM Română BAC 2019. Examenul de bacalaureat naţional 2019 Proba E. a) Limba şi literatura română 

Varianta 1 

Filiera teoretică – Profilul real; Filiera tehnologică Filiera vocaţională – Toate profilurile (cu excepţia profilului pedagogic)

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

BAREM Română BAC 2019. SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citeşte următorul fragment: Eu trebuia să ţin a cincea prelegere. Până atunci nu vorbisem încă în public şi era să fie foarte greu, căci tradiţia mai cerea un lucru: ca oratorul să nu se servească de niciun fel de note, tradiţie maioresciană. Conferenţiarul, după o asemenea concepţie, era o fiinţă mai presus de toţi ceilalţi muritori; după cum am spus, el trebuia să apară brusc ca ieşit din pământ înaintea publicului, ca un fel de Mefistofel.

Era îmbrăcat în mare gală, în deosebire de asistenţi, el n-avea note, prin urmare, senin, stăpân pe dânsul şi pe subiect, plutind în regiuni ştiinţifice înalte, el trebuia să lase să curgă cuvintele din gură fără niciun efort şi, odată cu vorbele, valuri de ştiinţă, de învăţătură şi de mărime! [...] Acest lucru aducea drept consecvenţă obligaţia pentru orator ca să ştie prelegerea pe de rost. [...] Mai putea fi un mijloc de preparare, şi anume: a-ţi prepara conferinţa pe despărţituri mari şi a avea materii de vorbit pentru cel puţin un ceas jumătate. Dacă din întâmplare memoria te trăda asupra unei părţi, nu făcea nimic, o săreai pur şi simplu şi treceai la o alta de care-ţi aduceai aminte; conferinţa se cam simţea ca legătură, dar scăpai de ruşine. În acest mod mi-am preparat conferinţa mea, dar şi aici era o dificultate.

După dogmă conferenţiarul trebuia să înceapă just la două ore şi să isprăvească just la trei ore fără cinci minute; cele cinci minute erau de toleranţă. Un orator care ar fi sfârşit la trei şi cinci era descalificat. Şi să se noteze că oratorul n-avea voie să scoată ceasornicul ca să se uite la oră, nici să pună ceasornicul pe masă. Când oratorul învăţa conferinţa pe de rost, era uşor ca să se conformeze dogmei, căci el o prepara acasă cu ochii pe ceasornic. Şi probabil că de aici a provenit fixitatea timpului conferinţei. Dar când oratorul intra în dezvoltări conform unei schiţe generale? Cum putea el să nu treacă peste o oră sau să ţie până la trei fără cinci? Iată dificultatea. Această dificultate o înlătură domnul Negruzzi şi iată cum.

În vinerea care preceda prelegerea, el se adresa viitorului conferenţiar în următorii termeni: — Ascultă, să ştii că am să stau în picioare drept în faţa dumitale; dumneata, din când în când, să te uiţi la mine, mai ales înspre sfârşitul conferinţei şi când vei vedea că eu mişc din picior şi tuşesc încet, să ştii că trebuie să închei. [...] Mai era o tradiţie, aceasta o mărturisesc, detestabilă. Oratorul nu avea dreptul să aibă paharul de apă pe masă. Această tradiţie pleca din aceeaşi idee că [...] este un om aproape supranatural, el vorbeşte fără efort, el nu oboseşte, glasul lui nu slăbeşte, gâtlejul nu i se usucă ca la ceilalţi muritori. Şi atunci se întâmpla un lucru: ca pe la sfârşit glasul să trădeze pe orator, cum mi s-a întâmplat şi mie la întâia prelegere.

George Panu, Amintiri de la Junimea din Iaşi 

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat. 1. Indică sensul din text al secvenței scăpai de ruşine. 6 puncte 2. Menționează un aspect al vestimentației conferențiarului, așa cum reiese din textul dat. 6 puncte 3. Precizează numele persoanei care a impus tradiţia ca oratorul să nu se folosească de niciun fel de însemnări, justificându-ți răspunsul cu o secvență din textul dat. 6 puncte 4. Explică motivul pentru care Iacob Negruzzi intenţionează să se aşeze în faţa oratorului. 6 puncte 5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o modalitate prin care un orator îşi putea pregăti prelegerea, valorificând textul dat. 6 puncte

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă este necesară sau nu o pregătire riguroasă în vederea susținerii unui discurs, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Amintiri de la Junimea din Iaşi de George Panu, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte 

În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: – formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte – utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte 
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

BAREM Română BAC 2019. SUBIECTUL al II-lea (10 de puncte)

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul de mai jos. 
Costi îşi trase scaunul lângă geamuri. Auzi subt el glasuri, însă nu vedea pe nimeni. „Trebuie să fie tante Mathilde...”, se gândi el vesel. „Cu cine vorbeşte?” Glasul ei grav e întovărăşit de ciripiri subţirele. Fără îndoială sunt domnişoarele lui Nacovici, care s-au întors de la Iaşi, în vacanţa de Paşti. Spun întâmplări nostime de la şcoală. Câteodată îşi coboară glasurile, ca să nu-i supere somnul lui. Dar el nu doarme. Feri într-o parte ceaşca şi se plecă pe fereastră, zâmbind. Acuma le vedea. Stăteau pe scaune de trestie, în faţa duduii Matilda. Aveau pe masă, între ele, cafeaua cu lapte. Laurenţia privea într-o parte, c-un aer de mâhnire. Tristă i se păru şi Răţuşca, totuşi muşca cu dinţii ei albi dintr-o felie de cozonac. — Spune, draga mea, ce s-a întâmplat? întreba duduia Matilda. Costi se retrase binişor la locul lui şi întinse urechea. — Nu vrea să spuie; i-i ruşine, zise Răţuşca. — Ba am să spun, tresări Laurenţia. 
Mihail Sadoveanu, Venea o moară pe Siret 
Notă Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct). 

În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

BAREM Română BAC 2019. SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui text poetic studiat, aparţinând lui George Bacovia sau lui Lucian Blaga. 

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: – evidenţierea a două trăsături care permit încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; – comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat; – analiza a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.). 


Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct). 

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

BAREM Română BAC 2019.: BAREM de CORECTARE Examenul de bacalaureat naţional 2019 Proba E. a) 

Varianta 1

Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic 

• Se punctează orice formulare/modalitate de rezolvare corectă a cerinţelor. • Nu se acordă fracţiuni de punct. Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit în barem. • Se acordă zece puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea la zece a punctajului total obţinut pentru lucrare.

BAREM Română BAC 2019. SUBIECTUL I (50 de puncte)

. (30 de puncte) 1. indicarea sensului din text al secvenței date (de exemplu: Secvența are sensul de evitare a unei situaţii neplăcute, dezonorante.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte 2. menționarea unui aspect al vestimentației conferențiarului (de exemplu: Conferențiarul purta o ținută de gală.) – 4 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte 3. precizarea numelui persoanei care a impus tradiţia ca oratorul să nu se folosească de niciun fel de însemnări (Titu Maiorescu) – 2 puncte; justificarea răspunsului cu o secvență din text (tradiţie maioresciană) – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte 4. explicarea motivului pentru care Iacob Negruzzi intenționează să se aşeze în faţa oratorului (de exemplu: pentru a-l avertiza asupra expirării timpului): explicare nuanțată – 4 puncte; încercare de explicare – 2 puncte; formularea răspunsului în enunț – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 6 puncte 5. prezentarea unei modalităţi prin care un orator îşi putea pregăti prelegerea, valorificând textul dat (de exemplu: memorarea discursului, pregătirea conferinţei pe secvenţe mari etc.): prezentare adecvată şi nuanţată – 4 puncte; abordare schematică, ezitantă – 2 puncte; încercare de prezentare – 1 punct 4 puncte – respectarea precizării privind numărul de cuvinte – 1 punct; corectitudinea exprimării, ortografie și punctuație – 1 punct 2 puncte 


B. (20 de puncte) ‒ formularea unei opinii față de problematica pusă în discuție 1 punct – câte 2 puncte pentru enunţarea oricăror două argumente adecvate opiniei formulate: enunțare clară, în concordanță cu opinia formulată – 2 p.; încercare de enunțare – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte ‒ câte 2 puncte pentru dezvoltarea corespunzătoare a fiecăruia dintre cele două argumente enunţate: dezvoltare clară, nuanţată – 2 p.; încercare de dezvoltare, schematism – 1 p. 2 x 2 puncte = 4 puncte ‒ raportarea la text în dezvoltarea oricărui argument – 3 p.; raportarea la experiența personală sau culturală în dezvoltarea oricărui argument – 1 p. 3 puncte + 1 punct = 4 puncte ‒ formularea unei concluzii pertinente 1 punct ‒ utilizarea corectă a conectorilor în argumentare: utilizare adecvată – 2 p.; utilizare parţial adecvată – 1 p. 2 puncte ‒ respectarea normelor limbii literare (0–1 greşeli lexicale sau morfo-sintactice – 1 p.; 2 sau mai multe greşeli – 0 p.) 2 puncte ‒ respectarea normelor de ortografie şi de punctuaţie (0–1 greşeli ortografice şi de punctuaţie – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.) 1 punct ‒ așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct 

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus. 

BAREM Română BAC 2019. SUBIECTUL al II-lea (10 puncte) 

Precizarea tipului de perspectivă narativă: perspectivă de tip obiectiv etc. 2 puncte Prezentarea perspectivei narative precizate, de exemplu: omniscienţa narativă, relatare la persoana a III-a, caracter creditabil al relatării etc. 4 puncte • prezentare adecvată și nuanțată, prin ilustrare cu exemple din fragmentul dat – 4 puncte • prezentare ezitantă, prin raportare la fragmentul dat – 2 puncte • încercare de valorificare a fragmentului – 1 punct – utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct (0–1 greşeli ortografice – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.); punctuaţia – 1 punct (0–1 greşeli de punctuaţie – 1 p.; 2 sau mai multe greșeli – 0 p.) 4 puncte 

În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

BAREM Română BAC 2019. SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte) 

Conţinut – 18 puncte – evidenţierea a două trăsături care fac posibilă încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică 6 puncte • precizarea perioadei, a curentului cultural/literar sau a orientării tematice: 2 puncte • numirea a două trăsături ale perioadei, ale curentului cultural/literar sau ale orientării tematice precizate: 2 x 1 punct = 2 puncte • evidențierea celor două trăsături, prin valorificarea textului: 2 x 1 punct = 2 puncte – comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat 6 puncte • precizarea temei: 2 puncte; • câte 2 puncte pentru comentarea oricăror două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic – 2 x 2 puncte = 4 puncte (comentarea adecvată – 2 puncte; încercare de comentare – 1 punct) − câte 3 puncte pentru analiza oricăror două elemente de compoziție şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales 2 x 3 puncte = 6 puncte • analiza fiecărui element ales, justificând relevanța acestuia pentru textul poetic – 3 puncte; abordarea schematică, fără justificarea relevanței – 1 punct 

Redactare – 12 puncte − existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere 1 punct – logica înlănțuirii ideilor 1 punct – abilităţi de analiză şi de argumentare 3 puncte • relaţie adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi de valoare relevante – 3 p. • relaţie parţial adecvată între idei, între idei şi argumente, formulare de judecăţi parţial relevante – 2 puncte • schematism – 1 punct − utilizarea limbii literare (stil şi vocabular potrivite temei, claritate a enunţului, varietate a lexicului, sintaxă adecvată – 2 p.; vocabular restrâns, monoton – 1 p.) 2 puncte − ortografia (0–1 erori – 2 p.; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte − punctuaţia (0–1 erori – 2 p.; 2 erori – 1 p.; 3 sau mai multe erori – 0 p.) 2 puncte − așezarea în pagină, lizibilitatea 1 punct 

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

BAREM Română BAC 2019.: BAREM de CORECTARE Examenul de bacalaureat naţional 2019  Proba E. a) 

Varianta 1 

Filiera teoretică – Profilul umanist; Filiera vocaţională – Profilul pedagogic 

• Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă zece puncte din oficiu. • Timpul de lucru efectiv este de trei ore.

BAREM Română BAC 2019. SUBIECTUL I (50 de puncte)

Citeşte următorul fragment: Eu trebuia să ţin a cincea prelegere. Până atunci nu vorbisem încă în public şi era să fie foarte greu, căci tradiţia mai cerea un lucru: ca oratorul să nu se servească de niciun fel de note, tradiţie maioresciană. Conferenţiarul, după o asemenea concepţie, era o fiinţă mai presus de toţi ceilalţi muritori; după cum am spus, el trebuia să apară brusc ca ieşit din pământ înaintea publicului, ca un fel de Mefistofel. Era îmbrăcat în mare gală, în deosebire de asistenţi, el n-avea note, prin urmare, senin, stăpân pe dânsul şi pe subiect, plutind în regiuni ştiinţifice înalte, el trebuia să lase să curgă cuvintele din gură fără niciun efort şi, odată cu vorbele, valuri de ştiinţă, de învăţătură şi de mărime! [...] Acest lucru aducea drept consecvenţă obligaţia pentru orator ca să ştie prelegerea pe de rost. [...] Mai putea fi un mijloc de preparare, şi anume: a-ţi prepara conferinţa pe despărţituri mari şi a avea materii de vorbit pentru cel puţin un ceas jumătate. Dacă din întâmplare memoria te trăda asupra unei părţi, nu făcea nimic, o săreai pur şi simplu şi treceai la o alta de care-ţi aduceai aminte; conferinţa se cam simţea ca legătură, dar scăpai de ruşine. În acest mod mi-am preparat conferinţa mea, dar şi aici era o dificultate. După dogmă conferenţiarul trebuia să înceapă just la două ore şi să isprăvească just la trei ore fără cinci minute; cele cinci minute erau de toleranţă. Un orator care ar fi sfârşit la trei şi cinci era descalificat. Şi să se noteze că oratorul n-avea voie să scoată ceasornicul ca să se uite la oră, nici să pună ceasornicul pe masă. Când oratorul învăţa conferinţa pe de rost, era uşor ca să se conformeze dogmei, căci el o prepara acasă cu ochii pe ceasornic. Şi probabil că de aici a provenit fixitatea timpului conferinţei. Dar când oratorul intra în dezvoltări conform unei schiţe generale? Cum putea el să nu treacă peste o oră sau să ţie până la trei fără cinci? Iată dificultatea. Această dificultate o înlătură domnul Negruzzi şi iată cum. În vinerea care preceda prelegerea, el se adresa viitorului conferenţiar în următorii termeni: — Ascultă, să ştii că am să stau în picioare drept în faţa dumitale; dumneata, din când în când, să te uiţi la mine, mai ales înspre sfârşitul conferinţei şi când vei vedea că eu mişc din picior şi tuşesc încet, să ştii că trebuie să închei. [...] Mai era o tradiţie, aceasta o mărturisesc, detestabilă. Oratorul nu avea dreptul să aibă paharul de apă pe masă. Această tradiţie pleca din aceeaşi idee că [...] este un om aproape supranatural, el vorbeşte fără efort, el nu oboseşte, glasul lui nu slăbeşte, gâtlejul nu i se usucă ca la ceilalţi muritori. Şi atunci se întâmpla un lucru: ca pe la sfârşit glasul să trădeze pe orator, cum mi s-a întâmplat şi mie la întâia prelegere. 
George Panu, Amintiri de la Junimea din Iaşi 

A. Scrie pe foaia de examen, în enunțuri, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerinţe cu privire la textul dat. 1. Indică sensul din text al secvenței scăpai de ruşine. 6 puncte 2. Menționează un aspect al vestimentației conferențiarului, așa cum reiese din textul dat. 6 puncte 3. Precizează numele persoanei care a impus tradiţia ca oratorul să nu se folosească de niciun fel de însemnări, justificându-ți răspunsul cu o secvență din textul dat. 6 puncte 4. Explică motivul pentru care Iacob Negruzzi intenţionează să se aşeze în faţa oratorului. 6 puncte 5. Prezintă, în 30 – 50 de cuvinte, o modalitate prin care un orator îşi putea pregăti prelegerea, valorificând textul dat. 6 puncte 
 

B. Redactează un text de minimum 150 de cuvinte, în care să argumentezi dacă este necesară sau nu o pregătire riguroasă în vederea susținerii unui discurs, raportându-te atât la informațiile din fragmentul extras din volumul Amintiri de la Junimea din Iaşi de George Panu, cât și la experiența personală sau culturală. 20 de puncte 


În redactarea textului, vei avea în vedere următoarele repere: – formularea unei opinii faţă de problematica pusă în discuţie, enunţarea şi dezvoltarea corespunzătoare a două argumente adecvate opiniei și formularea unei concluzii pertinente; 14 puncte – utilizarea corectă a conectorilor în argumentare, respectarea normelor limbii literare (norme de exprimare, de ortografie și de punctuație), aşezarea în pagină, lizibilitatea. 6 puncte 
În vederea acordării punctajului pentru redactare, textul trebuie să aibă minimum 150 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

BAREM Română BAC 2019. SUBIECTUL al II-lea (10 puncte) 

Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, perspectiva narativă din fragmentul de mai jos. 
Costi îşi trase scaunul lângă geamuri. Auzi subt el glasuri, însă nu vedea pe nimeni. „Trebuie să fie tante Mathilde...”, se gândi el vesel. „Cu cine vorbeşte?” Glasul ei grav e întovărăşit de ciripiri subţirele. Fără îndoială sunt domnişoarele lui Nacovici, care s-au întors de la Iaşi, în vacanţa de Paşti. Spun întâmplări nostime de la şcoală. Câteodată îşi coboară glasurile, ca să nu-i supere somnul lui. Dar el nu doarme. Feri într-o parte ceaşca şi se plecă pe fereastră, zâmbind. Acuma le vedea. Stăteau pe scaune de trestie, în faţa duduii Matilda. Aveau pe masă, între ele, cafeaua cu lapte. Laurenţia privea într-o parte, c-un aer de mâhnire. Tristă i se păru şi Răţuşca, totuşi muşca cu dinţii ei albi dintr-o felie de cozonac. — Spune, draga mea, ce s-a întâmplat? întreba duduia Matilda. Costi se retrase binişor la locul lui şi întinse urechea. — Nu vrea să spuie; i-i ruşine, zise Răţuşca. — Ba am să spun, tresări Laurenţia. 
Mihail Sadoveanu, Venea o moară pe Siret 
Notă Pentru conținut, vei primi 6 puncte, iar pentru redactare, vei primi 4 puncte (utilizarea limbii literare – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; ortografia – 1 punct; punctuaţia – 1 punct). 
În vederea acordării punctajului pentru redactare, răspunsul trebuie să aibă minimum 50 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

BAREM Română BAC 2019. SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Redactează un eseu de minimum 400 de cuvinte, în care să prezinţi particularităţi ale unui text poetic studiat, aparţinând lui Tudor Arghezi sau lui Ion Barbu. 

În elaborarea eseului, vei avea în vedere următoarele repere: – evidenţierea a două trăsături care permit încadrarea textului poetic studiat într-o perioadă, într-un curent cultural/literar sau într-o orientare tematică; – comentarea a două imagini/idei poetice relevante pentru tema textului poetic studiat; – analiza a două elemente de compoziţie şi de limbaj, semnificative pentru textul poetic ales (de exemplu: titlu, incipit, relații de opoziție și de simetrie, motive poetice, figuri semantice, elemente de prozodie etc.). 

Notă Ordinea integrării reperelor în cuprinsul eseului este la alegere. Pentru conţinutul eseului, vei primi 18 puncte (câte 6 puncte pentru fiecare cerinţă/reper). Pentru redactarea eseului, vei primi 12 puncte (existența părților componente – introducere, cuprins, încheiere – 1 punct; logica înlănțuirii ideilor – 1 punct; abilități de analiză și de argumentare – 3 puncte; utilizarea limbii literare – 2 puncte; ortografia – 2 puncte; punctuaţia – 2 puncte; așezarea în pagină, lizibilitatea – 1 punct). 

În vederea acordării punctajului pentru redactare, eseul trebuie să aibă minimum 400 de cuvinte şi să dezvolte subiectul propus.

BAREM Română BAC 2019.Elevii care susțin examenul de BAC 2019 sesiunea iulie au primit la Română următoarele subiecte, conform Realitatea TV:

La profilul real: George Bacovia și Lucian Blaga

La profilul uman: Tudor Arghezi și Ion Barbu

Subiectele la Română BAC 2019 vor fi publicate imediat după încheierea examenului. Baremul va fi publicat pe EDU.ro în jurul orei 15:00.

Prima probă scrisă din cadrul examenul de Bacalaureat începe luni, 1 iunie. Realitatea.net vă oferă în acest articol subiectele la Română, baremul de corectare la Română, precum și modul de rezvoltarea al subiectele la Română profil real și profil uman.

Potrivit informațiilor Realitatea TV, la Uman au picat Tudor Arghezi şi Ion Barbu, la Real: George Bacovia şi Lucian Blaga.

Subiecte Română BAC 2019 profil uman

Subiecte Română BAC 2019 profit real

Barem Română BAC 2019 profil uman

Barem Română BAC 2019 profil real

Subiectele la Română BAC 2019 vor fi publicate imediat după încheierea examenului. Baremul va fi publicat pe EDU.ro în jurul orei 15:00.

Probele scrise ale examenului de Bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2019, încep luni, 1 iulie, cu testul de Limba şi literatura română - proba E)a).

Marţi, 2 iulie, se va desfăşura proba la Limba şi literatura maternă - E)b) - maghiară, germană, sârbă, croată, slovacă, turcă, ucraineană și italiană.

Miercuri, 3 iulie, va avea loc proba obligatorie a profilului - E)c).

Ultima probă scrisă din această sesiune, proba la alegere a profilului şi specializării - E)d), este programată joi, 4 iulie.

BAREM Română BAC 2019., Pentru susţinerea probelor scrise s-au înscris 136.087 de candidaţi din toate promoţiile (116.316 candidați din promoția curentă, respectiv 19.771 de candidați din promoțiile anterioare).

Modele de subiecte pentru Bacalaureat 2019

BAREM Română BAC 2019. Când se afișează rezultatelele la Bacalaureat 2019?

Afişarea primelor rezultate, în centrele de examen și pe site-ul bacalaureat.edu.ro, este prevăzută pentru data de 8 iulie (ora 12:00).

Contestaţiile pot fi depuse în aceeaşi zi, în intervalul orar 12:00-16:00.

Rezultatele finale vor fi făcute publice în data de 13 iulie.

BAREM Română BAC 2019. Ce trebuie să știe elevii despre probele scrise la BAC 2019?

Accesul candidaţilor în centrele de examen la probele scrise se face în intervalul 7:30 - 8:30 pe baza unui act de identitate valid, cu fotografie.

Timpul destinat redactării unei lucrări scrise este de trei ore, calculat din momentul în care s-a încheiat distribuirea subiectelor fotocopiate pentru fiecare candidat.

Pentru rezolvarea subiectelor candidaţii vor folosi numai cerneală sau pastă de culoare albastră, iar pentru executarea schemelor şi a desenelor vor utiliza numai creion negru.

Pentru probele scrise la Matematică şi Geografie, candidaţii pot apela doar la instrumente de desen. La probele scrise mijloacele de calcul sunt interzise, iar hârtia folosită este doar cea distribuită în sala de examen. 

Bacalaureat 2019. Anunț important făcut de Ministerul Educației

BAREM Română BAC 2019. Toate sălile de examen au în dotare camere funcţionale de supraveghere video şi audio.

Nu este permis accesul cu manuale, dicţionare, notiţe, însemnări etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor şi nici cu telefoane mobile sau cu orice mijloc electronic de calcul/comunicare.

În acelaşi timp, candidaţilor le este interzis să comunice între ei sau cu exteriorul, să transmită ori să schimbe între ei foi din lucrare, ciorne, notiţe sau alte materiale care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, pentru comunicare în interior sau cu exteriorul.

Cei surprinşi în aceste situaţii vor fi eliminaţi din examen, indiferent dacă materialele/obiectele interzise au fost folosite sau nu, indiferent dacă au fost introduse de aceştia ori de alţi candidaţi, de cadre didactice din comisie sau de alte persoane şi indiferent dacă ei au primit ori au transmis materialele interzise.

BAREM Română BAC 2019. Drept consecinţă, nu vor mai putea participa la probele următoare şi vor fi lipsiţi de posibilitatea recunoaşterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării, inclusiv a probelor de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale.

De asemenea, aceşti candidaţi nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului.

Ministerul Educației Naționale pune la dispoziția celor interesați linia TELVERDE 0800801100 pentru sesizarea eventualelor disfuncționalități pe durata probelor scrise. Numărul va fi disponibil în perioada 1 - 4 iulie, între orele 8:00 - 16:00.

BAREM Română BAC 2019. Condiții de promovare

Pentru a fi declarat promovat, un absolvent de liceu trebuie să îndeplinească următoarele condiţii, cumulativ:

susţinerea tuturor probelor de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale;

susţinerea tuturor probelor scrise şi obținerea notei 5 (cel puțin) la fiecare dintre acestea;

obţinerea mediei 6 (cel puţin) la probele scrise.

Realitatea.net vă oferă toate informațiile de care aveți nevoie despre examenul de Bacalaureat 2019.

BAREM Română BAC 2019. Subiecte Română Oral BAC 2019

BAREM Română BAC 2019. BAC 2019 Română oral. Biletul nr. 1

Citeşte textul cu voce tare.

Articolul 30

(1) Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credinţelor şi libertatea creaţiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public sunt inviolabile.

(2) Cenzura de orice fel este interzisă.

(3) Libertatea presei implică şi libertatea de a înfiinţa publicaţii.

(4) Nicio publicaţie nu poate fi suprimată.

(5) Legea poate impune mijloacelor de comunicare în masă obligaţia de a face publică sursa finanţării.

(6) Libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viaţa particulară a persoanei şi nici dreptul la propria imagine.

(7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri.

(8) Răspunderea civilă pentru informaţia sau pentru creaţia adusă la cunoştinţă publică revine editorului sau realizatorului, autorului, organizatorului manifestării artistice, proprietarului mijlocului de multiplicare, al postului de radio sau de televiziune, în condiţiile legii. Delictele de presă se stabilesc prin lege.

BAREM Română BAC 2019. Constituția României

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaţia de comunicare din textul citat.

a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării?

b. Cărui stil funcţional îi aparţine textul de mai sus? Ilustrează două caracteristici ale stilului identificat, cu exemple din textul dat.

c. Ce elemente importante de conţinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?

2. Care este opinia ta despre importanța libertății de exprimare? Susţine cu argumente opinia pe care o enunți.

Modele de subiecte la BAC 2019 pe EDU.ro

BAREM Română BAC 2019.135.655 de elevi înscriși la BAC 2019

Conform situației centralizate, 135.655 de absolvenți de liceu (116.037 din promoția curentă și 19.618 din seriile anterioare*) s-au înscris pentru a susține examenul național de Bacalaureat 2019 în prima sesiune, care începe luni, 3 iunie, cu proba de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română (proba A).

Subiecte și baremele de corectare la BAC 2019 vor fi publicate AICI
http://subiecte.edu.ro/2019/bacalaureat/Subiecte_si_bareme/

BAREM Română BAC 2019. Calendar BAC 2019

Potrivit calendarului aprobat prin ordin de ministru, proba va continua în data de 4 iunie și va fi urmată de evaluarea competențelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă (5 - 6 iunie).

În zilele de 7, 10 și 11 iunie este programată evaluarea competențelor digitale (proba D), iar în perioada 12-13 iunie se va desfășura evaluarea competențelor lingvistice într-o limbă de circulație internațională (proba C).

BAREM Română BAC 2019. Subiectele pentru probele de evaluare a competențelor lingvistice de comunicare orală în limba română și în limba maternă sunt elaborate de Centrul Naţional de Evaluare şi Examinare şi cuprind texte literare şi nonliterare, funcţionale şi nonfuncţionale, cu un grad de complexitate care permite tratarea lor integrală în maximum 10-15 minute. 

Începe Bacalaureatul! Emoții mari pentru elevii de clasa a 12-a

Rezultatul obţinut de fiecare candidat la proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română/limba maternă nu se exprimă prin note sau prin calificativ admis/respins, ci prin stabilirea nivelului de competenţă corespunzător grilei aprobate la nivel naţional: experimentat, avansat şi mediu. În situația în care uncandidat refuză să răspundă sau să rezolve subiectele propuse la una dintre probele de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale, se consideră că acesta nu a susţinut proba.

BAREM Română BAC 2019. Probele sunt monitorizate audio-video. Nu este permis accesul candidaţilor în sălile de examen cu manuale, dicţionare, notiţe, însemnări etc., care ar putea fi utilizate pentru rezolvarea subiectelor, şi nici cu telefoane mobile sau cu orice mijloc electronic de calcul/comunicare. Nerespectarea dispoziţiilor referitoare la introducerea de materiale interzise în sala de examen duce la eliminarea candidatului, indiferent dacă materialele interzise au fost folosite sau nu.

Reprezentanţii instituţiilor mass-media au acces în unităţile de învăţământ liceal care organizează probe de evaluare a competenţelor lingvistice şi digitale sau în centrele de examen numai cu avizul preşedintelui comisiei şi însoţiţi de un membru al comisiei, exclusiv înainte de începerea sau după încheierea probelor. Pentru realizarea materialelor specifice (înregistrări/fotografii/preluări de imagini etc.) este necesar acceptul persoanelor care apar în acele materiale.

Probele scrise ale examenului naţional de Bacalaureat, sesiunea iunie-iulie 2019, încep luni, 1 iulie, cu examenul la Limba şi literatura română. Proba la Limba si literatura maternă este programată marți, 2 iulie, iar proba obligatorie a profilului, miercuri, 3 iulie. Ultima probă scrisă - cea la alegere a profilului și specializării - se va desfășura joi, 4 iulie.

BACALAUREAT 2019. Calendar complet

Afișarea primelor rezultate este programată pentru data de 8 iulie și este urmată de depunerea eventualelor contestațiilor. Între 9 și 12 iulie vor fi soluționate eventualele contestații, în timp ce afișarea rezultatelor finale este prevăzută pentru data de 13 iulie.

Examenul național de Bacalaureat se consideră promovat de către absolvenţii de liceu care îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: au susţinut probele de evaluare a competenţelor, au susţinut toate probele scrise şi au obţinut cel puţin nota 5 la fiecare dintre acestea, respectiv au obţinut cel puţin media 6 la probele scrise.

BAREM Română BAC 2019.BACALAUREAT 2019: Regulament

Absolvenţii de liceu promovează examenul de BACALAUREAT 2019 dacă îndeplinesc, cumulativ, următoarele condiţii: au susţinut probele de evaluare a competenţelor, au susţinut toate probele scrise şi au obţinut cel puţin nota 5 (cinci) la fiecare dintre acestea şi au obţinut cel puţin media 6 (şase) la probele scrise.

Candidaţii care s-au prezentat la toate probele de examen, dar nu au reuşit să obţină note la fiecare materie peste 5 sau nu au obţinut o media peste nota 6 la BACALAUREAT 2019 , precum şi candidaţii care s-au prezentat la unele, dar nu la toate probele de examen sunt declaraţi „respinşi”. 

BAC 2019 olimpici: Subiecte, barem, rezolvări și rezultate

Candidaţii care au fost eliminaţi de la o probă, pentru fraudă sau tentativă de fraudă, nu mai pot participa la probele următoare şi sunt declaraţi „eliminaţi din examen”, fără posibilitatea recunoaşterii, în sesiunile următoare, a notelor la probele promovate anterior eliminării sau a probelor de evaluare a competențelor lingvistice și digitale. Se consideră că aceşti candidaţi nu au promovat examenul de bacalaureat.

BAREM Română BAC 2019.Rezultatele examenului naţional de BACALAUREAT 2019 sunt publice.

Pentru comunicarea rezultatelor finale ale BACALAUREATULUI 2019 se întocmesc şi se afişează liste nominale care cuprind: numele şi prenumele candidaţilor, notele obţinute la fiecare probă scrisă, media generală, acolo unde este cazul, participarea şi, după caz, rezultatele obţinute la probele de evaluare a competenţelor şi rezultatul final: „reuşit"/„respins"/„neprezentat"/„eliminat din examen”.

BACALAUREAT 2019- Contestaţiile la probele scrise se depun şi se înregistrează la centrul de examen, în perioada prevăzută de calendarul examenului de BACALAUREAT 20198.

Preşedintele, împreună cu unul dintre vicepreşedinţi, cu secretarul sau cu un membru al comisiei din centrul de examen, primesc contestaţiile şi le înregistrează. 

Manifestul unui eleve de clasa a 12-a. Ce a scris la simulare BAC 2019? A luat nota 1

Cererile prin care se contestă notele obţinute la evaluarea iniţială, însoţite de un borderou în care se precizează numele candidaţilor şi probele, respectiv, disciplina/disciplinele pentru care este depusă contestaţia se înaintează comisiei din centrul zonal de evaluare, de către un delegat al comisiei din centrul de examen.

BAREM Română BAC 2019. După centralizarea cererilor prin care se contestă notele obţinute la evaluarea iniţială, lucrările se secretizează. Secretizarea se face, în toate centrele zonale de evaluare din judeţ, cu acelaşi tip de hârtie pusă la dispoziţie de comisia de bacalaureat judeţeană/a municipiului Bucureşti . După aceasta, se aplică ştampila BACALAUREAT 2019.

În cazul în care Comisia naţională de Bacalaureat decide organizarea de centre de contestaţii la nivel judeţean/al municipiului Bucureşti, lucrările se înaintează, prin delegat, comisiei judeţene /a municipiului Bucureşti de contestaţii, singura în măsură să acorde o nouă notă lucrării. Totodată, se transmite un borderou în care se menţionează proba de examen, disciplina, tipul de subiect, numărul de ordine al lucrărilor şi numărul de pagini pentru fiecare lucrare contestată.

Comisia Naţională de Bacalaureat poate stabili organizarea de centre de contestaţii la nivel regional. Componenţa comisiei de contestaţii din centrele regionale este stabilită de comisia de bacalaureat judeţeană din judeţul unde a fost stabilit sediul centrului de contestaţii, cu acordul Comisiei Naţionale de Bacalaureat. 

Rezultate simulare BAC 2019. 42% dintre elevii de clasa a 12-a au promovat. Probleme la clasa a 11-a

În cazul în care se organizează centre regionale de contestaţii, lucrările de la centrele zonale de evaluare, ale căror rezultate iniţiale au fost contestate, se înaintează, prin delegat, comisiei de bacalaureat judeţene/a municipiului Bucureşti. Aceasta numerotează lucrările contestate, pentru fiecare probă scrisă, disciplină şi tip de subiect şi le transmite comisiei regionale de contestaţii, singura în măsură să acorde o nouă notă lucrării.

Pentru lucrările care au primit iniţial note cuprinse între 4,50 – 4,99, inclusiv notele de 4,50 şi 4,99, sau o notă cel puţin egală cu 9,50, nota definitivă este nota acordată de către comisia de contestaţii.

Pentru lucrările care au primit iniţial, la comisia din centrul zonal de evaluare, alte note decât cele menţionate la aliniatul (1), nota definitivă este nota acordată de comisia judeţeană de contestaţii/a municipiului Bucureşti, dacă între nota iniţială şi nota acordată la contestaţii se constată o diferenţă de cel puţin 0,50 puncte. Dacă diferenţa dintre cele două note este mai mică de 0,50 puncte, nota definitivă este nota iniţială, acordată de comisia din centrul zonal de evaluare. 

Rezultate simulare BAC 2019. Anunț-BOMBĂ pentru elevi!

BAREM Română BAC 2019. Nota definitivă la BACALAUREAT 2019 nu se mai modifică

Nota definitivă la BACALAUREAT 2019, acordată în conformitate cu procedura menţionată nu mai poate fi modificată şi reprezintă nota obţinută de candidat la proba respectivă.

Comisiile de BACALAUREAT 2019 din centrele de examen operează în catalogul electronic schimbările care se impun după aflarea rezultatelor la contestaţii, recalculează, după caz, media generală de bacalaureat şi rectifică în mod corespunzător rezultatul examenului.

Rezultatele la contestaţii la BACALAUREAT 2019 se comunică celor în drept prin afişare la avizierul centrului de examen, conform calendarului.

Pentru candidaţii proveniţi de la alte licee decât cel în care este organizat centrul de examen, comisia de examen întocmeşte extrase din catalog, care cuprind situaţia lor la examen şi le transmit liceelor respective, în vederea completării diplomelor de BACALAUREAT 2019.

Respectarea întocmai a metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de bacalaureat este obligatorie pentru toate persoanele implicate în această activitate. Încălcarea normelor prezentei metodologii constituie abatere disciplinară. Personalul didactic de predare, personalul didactic auxiliar, precum şi cel de conducere, de îndrumare şi de control din învăţământ, implicat în desfăşurarea examenului de bacalaureat răspund disciplinar pentru încălcarea îndatoririlor care le revin, precum şi pentru încălcarea normelor de comportare, prin care dăunează interesului învăţământului şi prestigiului instituţiei. 

Edu.ro rezultate simulare BAC 2019. Câți elevi au luat note de trecere

În cazul în care se constată diferenţe mai mari de 1,50 puncte – în plus sau în minus – între nota iniţială şi nota obţinută la contestaţii sau, după caz, între nota obţinută în cadrul examenului de bacalaureat şi nota obţinută la reevaluările decise de comisia judeţeană sau de Comisia Naţională de Bacalaureat, inspectoratele şcolare analizează situaţia, în termen de 5 de zile de la primirea rezultatelor la contestaţii, respectiv la reevaluare. În situaţii justificate, se va declanşa procedura de cercetare disciplinară, conform prezentei metodologii, pentru sancţionarea celor care se fac vinovaţi de comiterea abaterilor.

BAREM Română BAC 2019. Candidații care au fost eliminaţi de la o probă, pentru fraudă sau tentativă de fraudă, nu mai au dreptul de a participa la următoarele două sesiuni ale examenului de BACALAUREAT. Aceștia vor relua integral examenul de Bacalaureat, cel mai devreme în a treia sesiune după cea în timpul căreia au fost eliminați.

Candidații care au fost înscriși la examen fără a îndeplini condițiile legale de înscriere sau care au beneficiat de informații, documente sau alte forme de sprijin, obținute pe cale frauduloasă, care le-au facilitat rezolvarea subiectelor, situaţii constatate de organele în drept, sunt eliminați din examen. Dacă frauda este constatată în centrul zonal de evaluare, lucrările sunt anulate și candidaţii sunt consideraţi eliminaţi din examen.

În situația în care frauda la BACALAUREAT 2019 este constatată după încheierea examenului de BACALAUREAT 2019, comisia de bacalaureat județeană/a municipiului București modifică rezultatele examenului, în sensul că respectivul candidat este considerat eliminat din examen. Dacă diploma de BACALAUREAT 2019 a fost completată, dar nu a fost eliberată candidatului, ea este anulată.

BAREM Română BAC 2019. Pentru candidaţii aflați în situaţia menționată mai sus, cărora le-a fost eliberată diploma de BACALAUREAT 2019, inspectoratul școlar propune instanţei de judecată anularea diplomei obţinute în urma fraudei dovedite.

 



Adaugă părerea ta

  • Connect
Autorul este singurul responsabil pentru comentariile postate pe acest site si isi asuma in intregime consecintele legale, implicit eventualele prejudicii cauzate, in cazul unor actiuni legale impotriva celor afirmate.
print


Iti place noua modalitate de votare pe Realitatea.net?