Delta Force reprezintă vârful de lance al operațiunilor speciale americane, fiind concepută pentru intervenții antiteroriste, salvări de ostatici, raiduri de precizie și misiuni clandestine în zone de conflict. Oficial, unitatea poartă denumirea de 1st Special Forces Operational Detachment-Delta, însă în interior este cunoscută simplu drept „Unitatea”.
Militarii care fac parte din acest grup evită chiar și numele consacrat de „Delta Force”, preferând apelative interne precum „Grupul de Aplicații de Luptă”, „Băieții D” sau „Partea întunecată”, o etichetă folosită cu referință la cunoscuta serie „Star Wars”.
Sub comanda JSOC, pregătiți să intervină oriunde
Delta Force funcționează sub coordonarea Joint Special Operations Command (JSOC), structura care gestionează cele mai sensibile operațiuni ale Statelor Unite. Membrii unității sunt în permanență pregătiți pentru desfășurare rapidă în orice regiune a lumii, fără anunțuri publice și fără confirmări oficiale.
Pentru a proteja identitatea misiunilor, unitatea apare în documentele militare sub denumiri alternative, iar informațiile despre operațiuni sunt strict clasificate.
Origini inspirate de modelul britanic SAS
Delta Force a fost creată în 1977 de colonelul Charlie Beckwith, un ofițer al Forțelor Speciale americane care petrecuse timp alături de Special Air Service din Marea Britanie. Experiența sa în SAS l-a convins că armata americană are nevoie de o structură similară, capabilă să execute intervenții rapide și precise împotriva unor ținte de mare valoare.
La sfârșitul anilor ’70, Pentagonul a decis că rolul tradițional al „Beretelor Verzi”, axat pe instruirea forțelor locale, nu acoperea nevoile tot mai complexe ale operațiunilor speciale. Astfel a apărut Delta Force, cu o misiune complet diferită.
Prima misiune majoră: Teheran, 1980
În 1980, Delta Force a fost trimisă într-una dintre cele mai dificile operațiuni din istoria sa: eliberarea celor 53 de ostatici americani ținuți la Teheran. Operațiunea, cunoscută sub numele de Eagle Claw, s-a încheiat cu un eșec din cauza unor probleme logistice și a condițiilor extreme.
Deși misiunea nu a reușit, consecințele au dus la o reorganizare profundă a operațiunilor speciale americane și la perfecționarea procedurilor folosite ulterior de Delta Force.
Intervenții celebre și pierderi semnificative
De-a lungul anilor, Delta Force a participat la numeroase operațiuni în Irak și Afganistan. Un moment de referință îl reprezintă raidul din 2019 în care a fost eliminat Abu Bakr al-Baghdadi, liderul ISIS, în cadrul unei operațiuni cunoscute sub numele de Kayla Mueller.
Misiunile unității sunt extrem de riscante. Estimări neoficiale arată că, până în 2009, aproximativ 20% dintre membrii comenzii Delta și-au pierdut viața în operațiuni, iar jumătate dintre cei desfășurați în Irak primiseră distincția Purple Heart.
Delta Force a fost implicată și în bătălia de la Mogadishu, episod care a inspirat ulterior cartea și filmul „Black Hawk Down”.
Selecție dură și pregătire de elită
Accesul în Delta Force este considerat unul dintre cele mai dificile procese de selecție din lume. Candidații trebuie să aibă cel puțin 21 de ani și să provină, de regulă, din Regimentul Ranger sau din Forțele Speciale ale Armatei SUA.
Testele includ probe fizice extreme, orientare pe distanțe mari, evaluări psihologice și interviuri în fața unor comisii formate din veterani ai unității. Doar aproximativ 10% dintre candidați reușesc să treacă selecția.
Cei acceptați intră într-un program de pregătire de șase luni, care acoperă lupta corp la corp, intervențiile în spații închise, tehnici de deschidere a încuietorilor, utilizarea explozivilor improvizați și proceduri de salvare a ostaticilor. Programul include și module de instruire în tehnici de spionaj, similare celor folosite de agențiile de informații.
