Sancțiunile impuse Rusiei de către UE după invazia în Ucraina prevăd și înghețarea unor fonduri ale Băncii Centrale a Rusiei, în total aproximativ 210 de miliarde de euro. Aceste sancțiuni trebuie însă reînnoite printr-un vot în unanimitate în Consiliul UE la fiecare șase luni, de fiecare dată sub amenințarea unui veto din partea Ungariei, țară căreia Comisia Europeană i-a blocat majoritatea fondurilor europene, acuzându-l pe premierul conservator ungar că încalcă "statul de drept".
Pentru a împiedica un astfel de veto, care ar conduce la obligația eliberării activelor rusești și ar zădărnici un plan al Comisiei Europene de a folosi aceste active la finanțarea unui "împrumut de reparații" de 90 până la 165 de miliarde de euro oferit Ucrainei, președinția daneză a Consiliului UE a anunțat un acord prin care statele membre au prelungit vineri pe termen nedefinit înghețarea activelor rusești, invocând un articol din tratatul european care permite adoptarea doar prin majoritate calificată a deciziilor care în mod normal trebuie luate în unanimitate.
Viktor Orban: Urmează zile decisive pentru viitorul războiului din Ucraina și securitatea Europei
Este vorba despre articolul 122 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), care permite un astfel de vot în cazul unor "dificultăți economice severe", articol utilizat anterior în special în timpul pandemiei de COVID-19 pentru a facilita, printre altele, achiziționarea de vaccinuri. Argumentul folosit acum pentru invocarea respectivului articol este acela că "războiul Rusiei împotriva Ucrainei cauzează provocări economice severe".
În acest fel tratatul fondator al UE este "aruncat la gunoi", a mai spus Orban sâmbătă la același miting, adăugând că folosirea activelor rusești de către UE pentru a finanța Ucraina echivalează cu o "declarație de război" și a estimat că o confiscare a unor active suverane nu poate fi lipsită de represalii din partea țării afectate, scrie Agerpres.
Conceptul "împrumutului de reparații" finanțat din activele rusești, așa cum a fost prezentat de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar fi ca Ucraina să îl ramburseze numai după ce Moscova i-ar plăti "reparații de război", lucru greu de presupus că s-ar putea întâmpla, cel puțin cât timp Vladimir Putin este președinte.
Rusia acuză un "furt" și a anunțat deja că dă în judecată societatea financiară belgiană Euroclear, care gestionează cea mai mare parte a fondurilor rusești înghețate în UE. Belgia, ca țară depozitară a acestor fonduri, se teme de repercusiunile financiare și juridice ale confiscării lor și cere ca toate activele rusești înghețate în UE să fie incluse în împrumutul destinat Ucrainei, precum și garanții financiare concrete din partea celorlalte state membre ale UE înainte de a-și da acordul pentru o astfel de operațiune.
O decizie privind acest împrumut este așteptată la summitul UE din 18-19 decembrie. Pe lângă Ungaria și Belgia, au exprimat de asemenea rezerve Slovacia, Bulgaria, Malta și Italia.
