Indicele Robor la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a crescut până la nivelul de 1,82%, cel mai mare din noiembrie 2014 până în prezent, după ce a scăzut de două ori săptămâna trecută, potrivit datelor publicate joi de Banca Naţională a României (BNR).
La începutul lunii septembrie, ROBOR la trei luni era cotat la 0,92%, iar la începutul acestui an la 0,87%.
„Este o dobândă de piaţă, nu o stabileşte BNR. Au fost mai mulţi factori care s-au suprapus, mai degrabă accidental. Aşa cum au crescut foarte repede, probabil se vor şi detensiona. Este datoria BNR să asigure lichiditatea adecvată în piaţă. BNR va da lichiditate, cât este nevoie,“ declara în urmă cu ceva vreme Mugur Isărescu. Guvernatorul a amintit atunci și că majorarea dobânzilor era inevitabilă şi anunţată de BNR, după perioada îndelungată în care ratele pe piaţa interbancară au fost scăzute, având în vedere şi tendinţa de creştere a inflaţiei. „Nu vindem iluzii populaţiei. S-a ieşit din zona dobânzilor foarte scăzute'', mai spunea Isărescu.
Previziuni sumbre pentru românii cu credite: Cât va fi ROBOR în 2018?
În plus, analiştii unei bănci din România estimează că, la jumătatea anului viitor ROBOR va fi de peste 2%, la o inflaţie de 4%, a declarat vineri, 6 octombrie, Ionuţ Dumitru, economistul şef al Raiffeisen. Acesta spune că BNR va trebui să menţină ROBOR stabil şi să permită volatilitatea cursului.
“ROBOR a fost întotdeauna foarte volatil fiindcă BNR a preferat să aibă un curs mai stabil din cauza gradul de îndatorare mare al populaţiei, în special în valută. Creşterea ROBOR a avut la bază factori fundamentali şi structurali. Printre cei fundamentali se numără inflaţia, care a fost negativă pe fondul reducetii TVA. Perioada anormală a fost când ROBOR a fost sub 1%. Inflaţia va creşte destul de repede. La sfârşitul anului estimăm că va atinge 2,4%, iar la jumatatea lui 2018 peste 4%. Tendinţa era foarte clară de creştere a ROBOR”, a declarat, vineri, 6 octombrie, Ionuţ Dumitru.
Acesta a explicat că, printre factorii conjuncturali se numără plăţile dividendelor companiilor de stat (anul acesta 5 miliarde de lei), cumulat şi cu faptul că Ministerul Finanţelor a avut maturitate la obligaţiuni pe timp foarte scurt. Astfel s-a ajuns la lipsă de lichiditate.
Cu cât cresc ratele la credite în funcţie de evoluţia ROBOR
“Există presiuni pe curs fiincă deficitul de cont curent creşte foarte repede şi merge către 4%. Problema este finanţarea acestui deficit – investiţiile străine directe au scăzut, plus intrările de fonduri UE, care şi ele scad. În opinia mea, în momentul de faţă BNR este într-o dilemă: curs stabil sau dobânzi stabile? Echilibrul cred că va fi dobânzi stabile şi curs volatil”, a adăugat Dumitru.
