Românii din străinătate s-au prezentat la vot într-un număr-record, depășind pragul de 75.000, stabilit în 2007 la referendumul pentru demiterea președintelui. Astfel, până la ora 22.00, ora României, când deja secții de votare precum cele din R. Moldova, Spania sau Italia fuseseră închise, votaseră în jur de 88.500 de români, dintre care aproape jumătate în Spania și Italia.
Procesul de votare în toate cele 294 de secții organizate de MAE în afara granițelor României s-a încheiat luni dimineață, la ora 7.00, odată cu închiderea urnelor de pe coasta de vest a Statelor Unite ale Americii.
Votul în străinătate s-a desfășurat, în total, pe durata a 35 de ore, în 294 de secții de vot, organizate în 92 de țări pe întreg globul pământesc. Raportat la fusul orar din România, procesul electoral din străinătate a început sâmbătă seară, la ora 20.00, în Noua Zeelandă și s-a încheiat luni, 23 noiembrie, pe coasta de vest a SUA. Secțiile de vot de la Los Angeles, Seattle, San Francisco, Orange County, Las Vegas și Portland au fost ultimele care s-au închis - la ora 7.00, ora României (ora 21.00, ora locală). Se estimează că pe teritoriul Statelor Unite trăiesc în jur de un milion de români.
Românii din străinătate s-au prezentat la vot într-un număr-record, depășind pragul de 75.000, stabilit în 2007 la referendumul pentru demiterea președintelui. Astfel, până la ora 22.00, ora României, când deja secții de votare precum cele din R. Moldova, Spania sau Italia fuseseră închise, votaseră în jur de 88.500 de români, dintre care aproape jumătate în Spania și Italia. În Italia au votat 24.500 de persoane, în Spania peste 20.000, în R. Moldova 8.700, în Belgia 2.600, iar în Austria în jur de 1.300.
De altfel, MAE a estimat că în străinătate interesul pentru scrutinul prezidențial va fi mult mai mare ca la alegerile anterioare și se aștepta ca un număr mai mare de votanți decât la scrutinele anterioare să se prezinte la vot. "Tendința pe care am evaluat-o noi este că prezența va fi mai ridicată, iar interesul pentru vot este mult mai mare ca în anii trecuți, inclusiv datorită schimbării structurii comunității românești din străinătate. Dacă ar fi să comparăm cu 2004, când a avut loc ultimul scrutin prezidențial, numărul românilor a crescut foarte mult. Există, astfel, și niște factori obiectivi care pot stimula interesul pentru acest scrutin și noi nu am făcut decât să ținem cont de această tendință", a declarat vineri Oana Marinescu, șefa Direcției de Comunicare a MAE.
Primul cetățean român a votat la Auckland, în Noua Zeelandă, la secția de vot nr. 289, la ora 20.10, ora României (ora 7.10, ora locală). Este vorba despre Adina Giurgiu, în vârstă de 40 de ani. Ea este profesoară de chimie și deține funcția de președinte al Asociației românilor din Auckland "Doina".
Potrivit informațiilor obținute de la românii de peste hotare, se pare că în mai multe orașe din Europa s-au format pe parcursul lungul zilei de vot, mai ales spre seară, cozi destul de lungi în fața secțiilor de votare. În acest sens, secțiile de vot de la Roma, Torino, Chișinău, Paris și Cernăuți au cerut duminică seară prelungirea programului de vot, dar Biroul Electoral Central nu a aprobat nicio astfel de cerere. Totuși, la niciuna dintre secțiile de votare atmosfera nu a devenit tensionată și, în general, cetățenii români care se aflau în incinta secțiilor de votare au putut să voteze chiar dacă trecuse de ora 21.00, ora locală legală conform căreia procesul electoral trebuia să se încheie.
Nu au fost în registrate neregului deosebite pe parcursul desfășurării votului în străinătate. Totuși, reprezentanți ai PNL și PSD au semnalat o câteva nereguli. De exemplu, la Bologna au existat, potrivit acestora, suspiciuni că mai mulți votanți ar fi fost transportați cu microbuzele pentru a vota, urmând să fie duși și la altă secție pentru a-și mai exercita o dată votul. De asemenea, ca urmare a unei sesizări provenind de la secția de votare de la Ungheni (R. Moldova), Biroul Electoral pentru străinătate a decis ca orice buletin de vot care este ștampilat cu orice alt tuș decât cel care are culoarea oficială să fie anulat.
Dintre cele 294 de secții de vot din străinătate, 28 au fost organizate în SUA, patru în Canada, 55 se află în Italia, 38 în Spania și 13 în R. Moldova.
Ministerul de Externe a trimis 600.000 buletine de vot pentru secțiile de vot din străinătate pentru alegerile prezidențiale și câte 600.000 de buletine de vot pentru fiecare dintre cele două întrebări ale referendumului național (un buletin pentru fiecare întrebare), în total 1.800.000 de buletine de vot pentru alegerile prezidențiale și referendum. Cele mai multe buletine de vot au fost trimise în Italia, anume 167.600, urmând Spania cu 155.200, Republica Moldova cu 52.000 și SUA cu 44.076.
