"Dacă cineva crede că sunt român nu îmi dă de pomană", spune bărbatul, precizând că astfel şoferii din zona în care cerşeşte el sunt siguri că el nu are nimic în comun cu românii.
Trecătorii şi şoferii îi aruncă din când în când câteva monezi, mai interesaţi de pancarta din jurul gâtului decât de cetăţenia bărbatului.
Îmbrăcat în pantaloni largi, geacă albastră, cu trei numere mare, şi cu fes de lână, "bulgarul" se apropie discret de ferestrele maşinilor oprite la semafor şi aşteaptă pomană. Pancarta sa este albă, plastifiată şi scrisă la calculator, nu de mână şi din carton maro, aşa cum au în general cerşetorii.
Întrebat de ce a ales să scrie că este bulgar şi nu lucruri ca "Mi-e foame" sau "Am o familie de întreţinut", ca toţi cerşetorii, bărbatul răspunde, cu un accent est-european puternic: "Pentru noi, cei care provenim din aceste zone, este foarte greu acum în Italia şi în special la Roma".
"Cred că suntem toţi din România, că suntem toţi infractori şi ne tratează în consecinţă. Ne spun violatori şi să plecăm acasă. Dar mulţi dintre noi se află aici pentru a căuta un loc de muncă cinstit şi, dacă nu găsesc imedat, cerşesc, aşa cum fac eu. Nu am nimic împotriva românilor, dar trebuie să supravieţuiesc", explică el.
"Este trist că cineva trebuie să spună clar ce naţionalitate are pentru a primi de pomană. Sărăcia nu are culoare sau ţară", adaugă bărbatul.
În ultima vreme românii se află din nou în centrul atenţiei autorităţilor şi a presei din Italia, după o serie de acte violente ai căror protagonişti au fost, iar resentimentele italienilor se reflectă şi în apariţia unor incidente cu caracter xenofob ale căror victime sunt cetăţeni români nevinovaţi.
