În noaptea de 25 spre 26 aprilie 1986, reactorul 4 al centralei nucleare de la Cernobîl era supus unui experiment care avea să se dovedească fatal. Personalul din exploatare a coborât puterea reactorului până la 10% deşi în regim normal acesta funcţiona la o capacitate de 90%.
Temperatura din zona activă a atins aproape instantaneu valori uriaşe. Imposibil de oprit, reactorul a explodat. Norul radioactiv s-a ridicat în atmosferă, ca în cazul erupţiei unui vulcan, până la un kilometru înălţime. Puţini au fost cei care au ştiut ce s-a întâmplat de fapt. Oraşul Pripiat, construit special pentru muncitorii de la Cernobîl, a fost evacuat abia pe 27 aprilie.
Liderii sovietici au încercat să muşamalizeze incidentul, dar experţii din Suedia şi Statele Unite au cerut explicaţii. Vestea unui accident nuclear a provocat o adevărată psihoză în Europa. Specialiştii din domeniu au atras atenţia asupra efectelor nocive care apar în urma expunerii la radiaţii.
Cel mai mult au avut de suferit Ucraina, Belarus şi Rusia. Peste 3,2 milioane de ucraineni, inclusiv peste un milion de copii au suferit de ''efectul Cernobîl''. Emisii radioactive au trecut şi peste România, Polonia, Iugoslavia, şi au ajuns până în Statele Unite.
Ancheta deschisă la acea vreme i-a absolvit pe membrii personalului care a efectuat experimentul. În total 10 persoane printre care trei ingineri au primit pedepese cu închisoare de până la 14 ani.