Tradiții de Anul Nou, în lume

În Australia, Anul Nou se sărbătorește pe 1 ianuarie, zi considerată sărbătoare publică. Cei mai mulți dintre australieni ies pe plajă pentru masa festivă, iar petrecerile încep tot pe 31 decembrie. La miezul nopții, petrecăreții scot tot felul de zgomote, cu fluiere, claxoane și clopote, pentru a marca sosirea Noului An. Pe 1 ianuarie se organizează carnavaluri, întreceri de surf sau rodeo.

În 1691, Papa Inocent al-XII-lea a declarat 1 ianuarie ca Ziua Noului An din Austria. Ajunul Anului Nou se numește Sylvesterabend, adică Ajunul Sfântului Sylvester. Austriecii fac un punch din scorțișoară, zahăr și vin roșu pentru a-l celebra pe acesta. Oamenii se strâng în piețe, la miezul nopții, au loc focuri de artificii în orașele mari, și, fie că se cunosc sau nu, se îmbrățișează și se felicită între ei. Orchestra de stat a Operei din Viena cântă în fiecare an, atât în ajun, cât și pe 1 ianuarie. Austriecii consideră că le aduce noroc să mănânce carne de porc.

Preotesele cultului macumba voodoo din Brazilia se îmbracă în fuste albastre și bluze albe, pentru a o sărbători pe zeița apei, Yemanja, pe 1 ianuarie. O barcă plină cu flori, lumânări și bijuterii este lansată pe mare de pe celebra plajă Ipanema din Rio de Janeiro, iar brazilienii mănâncă supă de linte, despre care se spune că le va aduce bogăție în noul an.

În Marea Britanie e practicat obiceiul "primului pas", similar cu superstițiile românești. Dacă primul vizitator al casei, după miezul nopții este un bărbat, el va aduce noroc. Acesta face cadouri familiei, monede sau pâine, pentru ca stăpânii casei să aibă bani și mâncare tot anul. Dacă prima persoană care intră în casă are părul roșu sau blond sau este femeie, înseamnă că anul va fi cu ghinion.

Mulți englezi se strâng în noaptea dintre ani în Piața Trafalgar, la Piccadilly Circus, sau în apropierea ceasului Big Ben din Londra, pentru a sărbători și, înlănțuiți, cântă Auld Lang Syne. De Anul Nou, copiii își colindă dimineața devreme vecinii și primesc bani sau dulciuri.

Ladouvane este un ritual pe care îl practică fetele necăsătorite din vestul Bulgariei, pe 31 decembrie, pentru a se mărita în anul viitor. Busuiocul este pus într-un vas cu apă, lăsat peste noapte afară, apoi pus sub pernă pentru ca fata să-și viseze alesul. La bulgari există și o prăjitură tradițională, numită banica, o plăcintă cu brânză, care se mănâncă de Revelion.

În Franța, calendarul reformat a fost adoptat în 1582. Până atunci, noul an începea pe 25 martie. De Anul Nou, francezii își fac cadouri și își trimit felicitări, dar sărbătoresc în special în familie, chiar dacă ies de Revelion în locuri publice.

Germanii au un obicei tradițional. Ei pun plumb topit în apa rece, pentru a le spune viitorul în funcție de forma pe care o ia acesta. O inimă sau un cerc înseamnă nuntă, un vas înseamnă călătorii, iar un animal, mâncare pe săturate în noul an. Oamenii lasă un pic din fiecare fel de mâncare pe farfuria din care mănâncă, până după miezul nopții, pentru a se asigura că în noul an nu le va lipsi nimic. De asemenea, se servește crap, pentru ca anul să fie bogat.

În Grecia, întrucât ziua de Anul Nou este dedicată Sfântului Vasile, ce a devenit celebru pentru bunătatea de care a dat dovadă, copiii își lasă încălțările la ușă pentru a fi umplute cu daruri, așa cum fac și românii, de Sfântul Nicolae. Anul Nou este chiar mai festiv și mai important decât Crăciunul, iar mâncarea tradițională se numește Vassilopitta sau Prăjitura Sfântului Vasile, un fel de plăcintă cu o monedă înăuntru.

Ungurii ard, în ajunul Anului Nou, reprezentări ale unui personaj numit Jack Straw, care reprezintă răutățile și ghinioanele anului trecut.

Anul Nou japonez, Oshogatsu, este o dată importantă pentru a sărbători în familie. Toate magazinele, fabricile și birourile sunt închise. Japonezii sărbătoresc Anul Nou pe 1 ianuarie și, pentru a înlătura spiritele rele, atârnă o frânghie în fața caselor. La miezul nopții, japonezii încep să râdă, ceea ce se presupune că le va duce noroc în noul an.

În Portugalia, oamenii mănâncă 12 boabe de struguri la miezul nopții, câte una pentru fiecare lună anului viitor. Așa se spune că vor avea noroc și vor fi fericiți. Copiii colindă din ușă în ușă și primesc bani. Obiceiul celor 12 boabe de struguri este păstrat și în Spania, unde se continuă cu pahare de vin.

În America, Anul Nou este întâmpinat cu petreceri în locuri publice. Cel mai cunoscut loc este Times Square din New York, unde americanii dansează sub un imens glob colorat de sticlă, iar tone de conffetti sunt aruncate de la ferestrele clădirilor. În acest an sunt așteptați peste 750.000 de oameni, potrivit Reuters. Sărbătoarea este televizată în fiecare an, în direct.

Pentru evrei, Anul Nou reprezintă o perioada sacră. Oamenii meditează asupra faptelor făcute peste an și își propun să fie cât mai buni pe viitor. Copiii trebuie să se înnoiască. Masa să aibă fructe din belșug și făină.

La chinezi, Revelionul se sărbătorește între 17 ianuarie și 19 februarie, atunci când este Luna Nouă "Yuan Tan". Întrucât chinezii sunt ferm convinși că, în această perioadă, peste tot există spirite rele, aprind cât mai multe focuri de artificii pentru a le îndepărta. Dacă în Europa se obisnuiește ca, la trecerea dintre ani, ferestrele caselor să fie larg deschise, pentru chinezi, acestea sunt închise, uneori chiar sigilate pentru a ține la distanță spiritele rele.

Musulmanii, care sărbătoresc trecerea dintr-un an într-altul pe data de 21 martie, plantează, înainte cu câteva săptamâni, grâu încolțit. Astfel, acesta crește și arată că natura a început să se trezească din nou la viață.