TRADIȚII BIZARE. Episodul XII - Obiceiuri ciudate de Crăciun

În Italia nu există brazi de Crăciun. Italienii decorează cu fructe mici piramide din lemn. În Caracas, capitala Venezuelei, se obișnuiește ca străzile să fie blocate pentru ca venezuelenii să ajungă la biserică pe patine cu rotile. În brazii din Ucraina se pune deseori ca decorațiune un păianjen artificial și o pânză de păianjen. Pânza de păianjen găsită în dimineața de Crăciun poartă noroc.

Un obicei britanic de Crăciun spune că dorința exprimată în timp ce se prepară budinca de Crăciun se va îndeplini numai dacă ingredientele sunt amestecate în sensul acelor de ceasornic. Cina tradițională de Crăciun, în vechea Anglie consta dintr-un cap de porc preparat cu muștar.

În Japonia e neadecvat să trimiți felicitări de Crăciun de culoare roșie, pentru că în această țară anunțurile funerare sunt de obicei imprimate pe hârtie roșie.

Norvegienii își ascund măturile în ajunul Crăciunului pentru ca spiritele rele sau vrăjitoarele să nu le fure și să le folosească drept mijloc de transport.

În Statele Unite ultimul ornament care se agață în pomul de Crăciun este un glob în formă de castravete murat, de obicei transmis din generație în generație. Acest "castravete" este ascuns într-un loc în care nu poate fi văzut cu ușurință, cu atât mai mult cu cât este verde. Copilul care găsește, în dimineața de Crăciun, murătura din pom primește un cadou în plus și se spune că va avea noroc în anul ce vine.

Krampus - al cărui nume derivă din cuvântul vechi germanic "Krampen" (gheară). Conform tradiției, tinerii se costumează în Krampus în primele două săptămâni ale lunii decembrie, în special în seara de 5 decembrie, și bat străzile speriind copiii cu lanțuri și clopote ruginite. În unele zone rurale, Krampus are un mănunchi de nuiele cu care lovește trecătorii, în special pe tinerele fete. Costumul de Krampus constă într-o mască de lemn, coarne și o piele de oaie. Tinerii de la sate se întrec în a crea cea mai îngrozitoare mască de Krampus în fiecare an. În timp ce Moș Crăciun are grijă de copiii buni, Krampus are grijă, bineînțeles, de copiii răi.

Zwarte Piet (Petru cel Negru) este ajutorul (sau chiar sclavul) lui Moș Nicolae (Sinterklaas) în Olanda, cu care sosește pe același vapor, cei doi apărând alături în procesiunile de Crăciun. Începând din 1850, copiii care nu sunt cuminți în timpul anului sunt amenințați cu venirea lui Petru cel Negru, care îi va duce în Spania, unde trăiește Moș Crăciun, conform tradiției olandeze. În ultimele decenii, olandezii au avut grijă să mai domolească aspectele rasiste ale tradiției. Acum, Petru cel Negru nu mai este un sclav, ci un coșar, negru din cauza funinginii.

Cele mai ciudate obiceiuri de Crăciun par să se găsească în Catalania. În fiecare an se alege un Buștean de Crăciun (Tió de Nadal), cunoscut popular drept "Caga tió" - "bușteanul care defechează". Este vorba de un buștean de vreo 30 de centimetri lungime, gol pe dinăuntru, cu patru piciorușe din lemn și la unul din capete desenată o fețișoară zâmbitoare, cu o căciuliță roșie făcută dintr-un ciorap (o miniatură a căciulii tradiționale catalane, "arretina"). Accesoriile acestea au fost însă adăugate la tradiționalul buștean de-abia în ultimii ani, până atunci fiind vorba de un buștean obișnuit. Începând cu sărbătoarea Imaculatei Concepțiuni, la 8 decembrie, catalanii dau "de mâncare" în fiecare zi bușteanului câte o mică bomboană sau ciocolată, învelindu-l cu o păturică, pentru a nu-i fi frig noaptea.

În seara sau în ziua de Crăciun, bușteanul este pus cu un capăt în șemineu și i se cere să scoată bomboanele pe partea cealaltă. Pentru a fi convins să elimine dulciurile pe care le-a mâncat, bușteanul este bătut cu un băț, în timp ce se intonează cântece specifice pentru Tió de Nadal. Dulciurile "înghițite" de buștean sunt un simbol al darurilor aduse de cei trei magi la Nașterea Domnului. Ultimul lucru care iese din buștean este un hering sărat sau o căpățână de usturoi ori o ceapă.

Tot în Catalania, scenele tradiționale pentru decorare ce prezintă nașterea lui Isus, în iesle, sau întregul oraș Bethleem includ, pe lângă Maria și Iosif, păstorii și magii, o mică statuetă a unui "căcăcios" - "caganer" în catalană. Obiceiul este prezent însă și în Salamanca și Murcia (unde se numește "cagone"), la Napoli ("cacone" sau "pastore che caca") și Portugalia ("cagöes"). Caganerul - statueta cu pantalonii în vine care defechează - este de obicei ascuns undeva mai în spatele scenei.

Nu se cunosc originile tradiției, dar primele „vestigii” găsite datează din secolul XVII, iar Biserica Catolică tolerează acest obicei. Copiii caută în dimineața de Crăciun mica statuetă în scena nașterii, iar cel care o găsește primește un cadou în plus.

Citește și:

TRADIȚII BIZARE. Episodul XI - Cei mai înspăimântători monștri din Filipine

TRADIȚII BIZARE. Episodul X - Atracții turistice ciudate

TRADIȚII BIZARE. Episodul IX - Europenii și obiceiurile lor ciudate

TRADIȚII BIZARE. Episodul VIII: Rituri funerare

TRADIȚII BIZARE. Episodul VII: Cele mai ciudate feluri de mâncare

TRADIȚII BIZARE. Episodul VI: Obiceiuri și practici sexuale ciudate

TRADIȚII BIZARE. Episodul V: Metode înspăimântătoare de execuție

TRADIȚII BIZARE. Episodul IV: De la exorcism la botezul morților

TRADIȚII BIZARE. Episodul III: Obiceiuri barbare în lume

TRADIȚII BIZARE. Episodul II: obiceiuri ciudate la masă

TRADIȚII BIZARE. Episodul I: șase obiceiuri ciudate de nuntă din lume