Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul. Ce să nu faci pe 29 august

Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul este numită Crucea Mică, scrie crestinortodox.ro.

În trecut, oamenii care făceau păcate grele, furau, ucideau, tâlhăreau, ca să fie iertați, țineau un post foarte aspru, netrecut în calendarul ortodox, numit de la Cruce pan’ la Cruce, adică de pe 29 august până pe 14 septembrie, când se sărbătorește Înălțarea Sfintei Cruci.

Traditia spune că, în ziua de 29 august, creștinii trebuie să țină post negru sau aspru în care sunt permiși doar struguri și apă. Nu se bea vin roșu, deoarece în credință acesta reprezintă sângele Botezătorului.

Nu se manâncă fructe sau legume roșii și nici varză pentru că pe varză ar fi fost tăiat capul profetului. De asemenea, nu se mănâncă fructe rotunde, nuci, mere, pepene care au forma capului.
În această zi, nu se taie nimic cu cuțitul, totul se rupe cu mâna și nu se mănâncă fructe și legume în cruce, pepene și usturoi. Se mai spune că din această zi începe și frigul toamnei așa cum fiecare om este cuprins de friguri, de fapt, frisoane, când află felul în care a fost să moară Sfântul Ioan Botezătorul.

Deși ziua de pomenire a Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul a fost rânduită de Biserică zi de post și de doliu, unele lăcașuri de rugăciune, biserici de mir sau de mănăstire își serbează în mod deosebit mâine hramul. Credincioșii au posibilitatea să se închine la părticele din moaștele Sfântului Ioan Botezătorul aflate la Biserica "Sfântul Vasile cel Mare" - Victoria din București și la Mănăstirea "Sfântul Ioan Botezătorul" - Lipnița, din județul Constanța, scrie ziarul Lumina.

În fiecare an, în Arhiepiscopia Tomisului, la 29 august, de pomenirea Tăierii Capului Sfântului Ioan Botezătorul, este o zi de sărbătoare și de pelerinaj la Mănăstirea "Sfântul Ioan Botezătorul" - Lipnița (foto) care adăpostește o părticică din moaștele Sfântului Prooroc și Înaintemergător al Domnului. Cu ocazia hramului acestui așezământ monahal, Înalt Preasfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, va săvârși mâine Sfânta Liturghie, înconjurat de un sobor de slujitori în biserica mare a mănăstirii. Credincioșii care vor participa la sărbătoarea mănăstirii vor avea posibilitatea să se închine la racla cu părticele din moaștele Sfântului Ioan Botezătorul și la moaștele Sfântului Mucenic Dasie de la Durostorum care vor fi așezate spre închinare într-un baldachin, alături de o copie a unei icoane a Maicii Domnului făcătoare de minuni din Rusia. Programul sărbătorii la Mănăstirea Lipnița va începe în seara aceasta, de la ora 19:30, când se va oficia slujba Privegherii mari. După rânduiala mănăstirească, Privegherea va fi continuată de la ora 03:00 cu Sfânta Liturghie în paraclisul mănăstirii, închinat Sfântului Mucenic Dasie. Miercuri, 29 august, de la ora 9:00, Înalt Preasfințitul Arhiepiscop Teodosie va săvârși Sfânta Liturghie. Prăznuirea hramului se va încheia cu o agapă frățească pentru toți credincioșii prezenți. Mănăstirea Lipnița este situată în comuna Lipnița, din județul Constanța, pe Drumul Național 3, între Mănăstirea Peștera Sfântului Apostol Andrei și Mănăstirea Dervent.

Sărbătoare în Arhiepiscopia Bucureștilor

Credincioșii se pot închina la moaștele Sfântului Ioan Botezătorul și la Biserica "Sfântul Vasile cel Mare" - Victoria, din București. Astăzi se vor oficia slujba Vecerniei și Acatistul, iar mâine, Sfânta Liturghie. Cunoscută și ca Biserica Sfintei Cruci, deoarece aici se află și o părticică din Cinstitul Lemn al Sfintei Cruci, sfântul lăcaș este situat pe Calea Victoriei, peste drum de Muzeul "George Enescu". Și biserica Parohiei "Sfântul Ioan" - Piață, din Protoieria III Capitală, își serbează miercuri hramul. Biserica face parte din cele opt biserici translate în vremea comunismului pentru a fi salvate de la demolare. În Protoieria Câmpina, din Arhiepiscopia Bucureștilor, își sărbătoresc ocrotitorul credincioșii din Parohia Măgureni 2, județul Prahova, înființată în 1990.

Credincioșii de la Parohia Radila, din Protopopiatul Ploiești, județul Prahova, conform tradiției locale, îl prăznuiesc pe ocrotitorul lor două zile, miercuri și joi, prin Sfânta Liturghie și agape frățești.

Hramuri în alte orașe

În Arhiepiscopia Iașilor, sărbătoare mare va fi la Mănăstirea Secu, județul Neamț, așezământ monahal ce își sărbătorește hramul. Sărbătoarea Mănăstirii Secu va continua și joi, când sunt prăznuiți Sfântul Varlaam, mitropolitul Moldovei, ale cărui moaște mănăstirea le adăpostește, și Sfântul Ierarh Ioan de la Râșca și Secu, canonizat în anul 2008, pe 5 iunie, alături de alți sfinți nemțeni.

În Arhiepiscopia Argeșului și Muscelului, la Mănăstirea Cotmeana se va prăznui al doilea hram al acestui așeză-mânt monahal, care a fost reînființat în 1991. Mănăstirea este ctitoria lui Radu I Voievod. Este un monument de sinteză, reprezentativ pentru asimilarea și dezvoltarea arhitecturii muntenești din secolul al XIV-lea.

În Arhiepiscopia Râmnicului, hram este la Mănăstirea Cornetu, fost schit de călugări ce se află la aproximativ 50 km nord de Râmnicu Vâlcea, în satul Călinești, județul Vâlcea. Schitul a fost ctitorit de vornicul Mareș Băjescu și soția sa, Maria, în anul 1666.

În sărbătoare se află și Biserica "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul" din Reuseni, sat situat la o distanță de aproximativ 15 km sud-est de municipiul Suceava. Această biserică este considerată a fi una din ultimele ctitorii ale lui Ștefan cel Mare, fiind construită în perioada 1503-1504. Ansamblul bisericesc din Reuseni a fost inclus pe lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004.

De asemenea, sărbătoare este și în municipiul Vaslui, unde credincioșii sărbătoresc hramul altei biserici ctitorite în anul 1490 de Sfântul Voievod Ștefan cel Mare. La început, această biserică a fost folosită ca paraclis al curții domnești, construit în memoria victoriei asupra turcilor la Podul Înalt.