Cel mai mare șantier arheologic din România este la Histria. Deși sfărâmă, în loc să ridice, arheologii construiesc, cu fiecare piatră scoasă din adâncuri, o nouă viziune asupra istoriei clădite la malul Pontului Euxin. Numai că pentru marile descoperiri, uneori, îți trebuie și-o viață.
Vara e, fara indoiala, anotimpul arheologiei. Practic e imposibil sa te numesti arheolog si sa-ti iei concediu in lunile iulie si august. La Histria, cel mai mare santier arheologic din Romania, o echipa de specialisti lucreaza intens. In fiecare zi, acesti oameni scot la iveala crampeie ale unei istorii vechi de 13 secole.
De aceea-spune reputatul cercetator Alexandru Suceveanu- Histria este un sit privilegiabil. Descoperirile de-aici contrazic teorii mai vechi si justifica proiecte noi. Istoria se schimba la fata pe masura ce cazmalele patrund mai adanc in pamantul Dobrogei. Doctor in arheologie, Alexandru Suceveanu si-a petrecut ultimii 50 de ani in compania aceleiasi...provocatoare...Histria.
Prezumtiile stiintifice, in baza carora se horaraste de obicei inceperea sapaturilor intr-un anumit loc, se justifica. In mod natural, in apropierea unui lacas de cult, exista si un cimitir. Dar pana la sapaturi, partea frmoasa, boema a arheologiei, nu ai decat un proiect bazat pe cercetari mai vechi si prezumtii stiintifice. Ipoteza incepe de cu dimineata in jurul unui mormant, la care echipa va lucra ceva vreme. Fiecare lopata de pamant este minutios cercetata. Bulgarii trebuie faramitati fir cu fir caci pot ascunde diverse obiecte funerare-elemente importante in analiza mormantului si a celui inhumat.
Dar la fel de probabil e ca cineva, sa-si fi gasit aici odihna cateva secole, pentru ca acum sa iasa la lumina si sa recompuna imaginea Histriei.
Intemeiata pe la mijlocul secolului al VII-lea i.Hr. ,anul 657 dupa istoricul Eusebius, de colonisti veniti din Milet; are o locuire neintrerupta incepand din perioada greaca si pana in epoca romano-bizantina. Perioade de stralucire alterneaza cu momente cruciale, in care o civilizatie puternica stie sa-si croiasca drum fie printre valurile de migratori, fie macinata de schimbarile politice interne. Si mai e ceva. Innisiparea. Un fenomen de-altfel natural. Inchiderea golfului si formarea lacului Sinoe frang legaturile comerciale ale Histriei cu lumea. Pestele sarat inceteaza sa-i mai hraneasca pe oameni.
