De când e lumea și pământul dracul n-a avut nevoie de pașaport fiindcă, poliglot și multinațional, peste tot pe unde a umblat s-a simțit ca la el acasă, deși e posibil ca un loc de origine să fi avut domnia sa, din moment ce încă din Evul Mediu „la mama dracului“ se zicea „zum Teufel in der Walachei“.
Misticoizii de servici ai societății civile dâmbovițene i-au jignit zilele astea inteligența, închipuindu-și că Nosferatu e nevoit să se joace de-a chiriașul acolo unde e demult proprietar, adică să recurgă la chichițe funcționărești ca să-și pună însemnul cifrat pe petecul de hârtie cu care ne vom legitima de-acum încolo prin negrele străinătățuri.
Citește mai mult în Cotidianul
