Medicii români se organizează pe reţele sociale pentru grevă. Ce doleanţe au

Grupul creşte de la ora la ora, ajungând la aproximativ 6000 de membri la ora publicării acestei ştiri (nu poate fi stabilit câţi dintre aceştia sunt cadre medicale). Obiectivul grupului este „eliminarea statutului de funcţionar public al medicului şi salarii decente”. Chemările la greva şi modalităţile de punere în practică sunt în centrul discuţiei.

Solicitările grupului includ:

    Vrem un statut de medic (că pantru asta am învăţat atât);

    Vrem salariul de baza la jumătatea nivelului din UE (adică 1000 euro);

    Vrem că gărzile să fie plătite;

    Vrem respectarea contractului de muncă (7 ore/zi de muncă, 24 ore garda apoi liber);

    Vrem medicamente că să avem cu ce trata pacienţii;

    Vrem consumabile (în multe spitale mănuşile sau simplă aţă chirurgicală reprezintă un lux);

    Vrem aparatură pe care o au colegii noştri din alte ţări;

    Vrem spitale, nu cazemate în care ne cade tavanul în cap şi miroase a mucegai;

    Vrem deblocarea posturilor de medici specialişti/primari pentru că nu este normal să termini un rezidenţiat într-un anumit domeniu, să fie nevoie în spital de ţine, dar în acelaşi timp să nu existe locuri.

În toamna lui 2013, sindicatele din sănătate au scos în stradă 5000 de oameni, printre principalii organizatori fiind Vasile Astărăstoae, preşedintele de atunci al Colegiului Medicilor, ulterior condamnat definitiv pentru incompatibilitate. Mărirea salariilor se numără şi în 2013 printre solicitări, împreună cu cererea „ne-negociabilă” de dublare a salariilor medicilor rezidenţi. Niciuna dintre măsuri nu a fost satisfăcută de guvernanţi, rezidenţii primind doar o bursă de aproximativ 150 de Euro.

În 2011, medicii din Cehia au declanşat la rându-le o greva, solicitările fiind legate tot de veniturile prea mici. Mii de medici cehi şi-au scris atunci demisiile, riscându-se blocarea sistemului.