Deși este rea la gust, anghinarea este foarte apreciată de cei care suferă de afecțiuni biliare, hepatice sau digestive. Chiar dacă perioada optimă de recoltare a acestei plante – mai exact a frunzelor ei – tocmai s-a încheiat, nu este târziu să descoperi câteva lucruri importante cu privire la puterile pe care le deține.
Lista afecțiunilor pentru care anghinarea este un veritabil și eficient medicament este destul de lungă. În fruntea acesteia se află bolile bilei și ale ficatului, care i-au adus plantei popularitatea, mai ales că stilul modern de viață, alimentele mult prea rafinate, sedentarismul și stresul au făcut ca cel puțin un sfert din populația cu vârsta de peste 30 de ani să sufere de blocaje în funcționarea bilei și colecistului, scrie clickpentrufemei.ro.
Aceeași anghinare are efecte terapeutice remarcabile în hepatite, ajutând ficatul să revină la volumul normal și să își mențină normală structura, prevenind apariția proceselor de fibrozare și evoluția spre ciroză.
Anghinarea este o bogată sursă de vitamine (A ,B1, B3, C, E, K) și minerale esențiale (calciu, fier, potasiu, fosfor și iod). De asemenea, 100 de grame de plantă conțin nu mai puțin de 4,7 g de fibre, ceea ce o recomandă celor care suferă de tulburări ale tranzitului intestinal. În plus, diminuează semnificativ riscul apariției cancerului de colon.
Tratamente naturiste:
• Hepatite de tip A, B, C și D, steatoză hepatică: 1-1,5 g extract de anghinare pe zi, luat pe stomacul gol, 90 de zile.
• Dischinezie biliară: este indicat să combini cantități egale de anghinare, păpădie, sunătoare și gălbenele. Prepară o infuzie din 500 ml apă clocotită și o lingură de amestec din plante. Consumă această infuzie neîndulcită, pe parcursul unei zile, înainte și după mesele principale.
• Reflux gastro-esofagian: 300 mg extract de anghinare, înainte cu cinci minute de fiecare masă.
• Stări de greață și vomă: jumătate de linguriță de pulbere de anghinare înghițită cu un pahar de apă cu lămâie.
• Sindromul colonului iritabil: 10 g de pulbere de anghinare pe zi, pe stomacul gol, cu jumătate de oră înainte de masă.
