Diaconescu va discuta cu omologii săi sârb Vuk Jeremici şi italian
Franco Frattini subiecte de interes comun pentru cele trei state,
precum perspectiva europeană a Serbiei, cooperarea economică în
contextul crizei financiare internaţionale, situaţia politică din
regiune şi cooperarea în cadrul iniţiativelor regionale.
Şeful
diplomaţiei române va reitera disponibilitatea României de a sprijini
în continuare parcursul european al Serbiei, precum şi al statelor din
Balcanii de Vest. Partea română va susţine, de asemenea, utilitatea
promovării unor proiecte comune în domeniul energetic, al
transporturilor şi al infrastructurii. În scopul consolidării
cooperării sectoriale în acest format, vor fi abordate modalităţile
optime pentru dezvoltarea unor parteneriate trilaterale în domeniile
mediului, turismului, culturii şi educaţiei.
Potrivit comunicatului, Diaconescu va exprima interesul României pentru
dezvoltarea cooperării în regiunea Dunării şi va prezenta iniţiativa de
lansare a proiectului unei Strategii a Uniunii Europene pentru Dunăre,
despre care a discutat recent în cadrul unei vizite în Austria.
Reuniunea trilaterală se va încheia cu adoptarea unei declaraţii comune
privind temele abordate în cadrul discuţiilor, precum şi alte evoluţii
politice de interes regional.
Ideea lansării trilateralei România-Serbia-Italia aparţine României, cu
prilejul summitului şefilor de guvern din Iniţiativa Central-Europeană
(ICI), de la Skopje, în noiembrie 2002. În perioada 2003-2008 au avut
loc mai multe runde de consultări pe linia cooperării în format
trilateral între aceste state.
România are relaţii foarte bune cu Serbia, iar vizitele oficiale între
cele două ţări s-au înmulţit după declararea independenţei Kosovo, pe
care ţara noastră nu a recunoscut-o, spre deosebire de majoritatea
statelor membre UE, inclusiv Italia. România sprijină aspiraţiile
europene ale Serbiei, iar Diaconescu declara în ianuarie că partea
română va face demersurile necesare la Parlamentul European pentru
desemnarea unui raportor pentru Serbia care să fie, eventual, un
europarlamentar român. Pe de altă parte, România a transmis Serbiei în
martie 2008 un proiect de acord de mic trafic de frontieră, prin care
cetăţenii sârbi din proximitatea graniţei nu ar mai avea nevoie de
vize. Acordul nu este însă finalizat, iar în 25 mai, MAE preciza că
Belgradul a cerut consultări la nivel de experţi pentru clarificări
suplimentare.
Trilaterala va fi şi ocazia unor discuţii cu ministrul italian de
externe Franco Frattini, în contextul în care relaţiile dintre cele
două ţări au fost tensionate în ultimii doi ani din cauza unor fapte
reprobabile ale cetăţenilor români, devenite evenimente de presă.
Diaconescu s-a întors recent de la o vizită la Roma, în cadrul căreia
nu s-a întâlnit însă cu omologul său. Ultima întâlnire dintre cei doi
datează din februarie, când Diaconescu a mers la Roma să calmeze
spiritele şi să genereze un climat de trai normal pentru românii de
acolo. Întâlnirea, soldată cu scor "de 1 la 1", a fost una rece şi nu a
avut rezultate, a apreciat presa italiană. Cu toate acestea, peste
câteva zile ministrul Diaconescu spunea că momentul dificil cu Italia a
fost depăşit. De altfel, în ultima perioadă, tonul şi relatările presei
italiene despre fapte reprobabile comise de români s-a mai temperat.
Pe lângă trilaterala cu Serbia şi Italia, România este interesată şi de
o trilaterală cu Serbia şi Ungaria la nivelul miniţtrilor de externe,
declara Diaconescu după o întâlnire cu omologul său ungar Peter Balasz
de la sfârşitul lunii aprilie, iar acest interes este împărtăşit de
guvernul de la Budapesta.
O altă trilaterală faţă de care România a manifestat interes este aceea
cu Ucraina şi Republica Moldova. "Ucraina este pregătită să reia
formatul trilateralei România - Ucraina - R. Moldova. Sigur, trebuie
agreate datele, întâlnirile şi alte detalii, dar noi credem că este un
format folositor care trebuie exploatat, iar Ucraina este pregătită să
coopereze în acest sens", spunea ambasadorul ucrainean Markian Kulik în
octombrie 2008. Perspectiva s-a îndepărtat însă, odată cu evenimentele
postelectorale din Republica Moldova, care au determinat şi o criză în
relaţiile dintre Bucureşti şi Chişinău.
