Diaconescu merge luni la Belgrad pentru trilaterala România-Serbia-Italia

Diaconescu va discuta cu omologii săi sârb Vuk Jeremici și italian Franco Frattini subiecte de interes comun pentru cele trei state, precum perspectiva europeană a Serbiei, cooperarea economică în contextul crizei financiare internaționale, situația politică din regiune și cooperarea în cadrul inițiativelor regionale.

Șeful diplomației române va reitera disponibilitatea României de a sprijini în continuare parcursul european al Serbiei, precum și al statelor din Balcanii de Vest. Partea română va susține, de asemenea, utilitatea promovării unor proiecte comune în domeniul energetic, al transporturilor și al infrastructurii. În scopul consolidării cooperării sectoriale în acest format, vor fi abordate modalitățile optime pentru dezvoltarea unor parteneriate trilaterale în domeniile mediului, turismului, culturii și educației.

Potrivit comunicatului, Diaconescu va exprima interesul României pentru dezvoltarea cooperării în regiunea Dunării și va prezenta inițiativa de lansare a proiectului unei Strategii a Uniunii Europene pentru Dunăre, despre care a discutat recent în cadrul unei vizite în Austria. Reuniunea trilaterală se va încheia cu adoptarea unei declarații comune privind temele abordate în cadrul discuțiilor, precum și alte evoluții politice de interes regional.

Ideea lansării trilateralei România-Serbia-Italia aparține României, cu prilejul summitului șefilor de guvern din Inițiativa Central-Europeană (ICI), de la Skopje, în noiembrie 2002. În perioada 2003-2008 au avut loc mai multe runde de consultări pe linia cooperării în format trilateral între aceste state.

România are relații foarte bune cu Serbia, iar vizitele oficiale între cele două țări s-au înmulțit după declararea independenței Kosovo, pe care țara noastră nu a recunoscut-o, spre deosebire de majoritatea statelor membre UE, inclusiv Italia. România sprijină aspirațiile europene ale Serbiei, iar Diaconescu declara în ianuarie că partea română va face  demersurile necesare la Parlamentul European pentru desemnarea unui raportor pentru Serbia care să fie, eventual, un europarlamentar român. Pe de altă parte, România a transmis Serbiei în martie 2008 un proiect de acord de mic trafic de frontieră, prin care cetățenii sârbi din proximitatea graniței nu ar mai avea nevoie de vize. Acordul nu este însă finalizat, iar în 25 mai, MAE preciza că Belgradul a cerut consultări la nivel de experți pentru clarificări suplimentare.

Trilaterala va fi și ocazia unor discuții cu ministrul italian de externe Franco Frattini, în contextul în care relațiile dintre cele două țări au fost tensionate în ultimii doi ani din cauza unor fapte reprobabile ale cetățenilor români, devenite evenimente de presă. Diaconescu s-a întors recent de la o vizită la Roma, în cadrul căreia nu s-a întâlnit însă cu omologul său. Ultima întâlnire dintre cei doi datează din februarie, când Diaconescu a mers la Roma să calmeze spiritele și să genereze un climat de trai normal pentru românii de acolo. Întâlnirea, soldată cu scor "de 1 la 1", a fost una rece și nu a avut rezultate, a apreciat presa italiană. Cu toate acestea, peste câteva zile ministrul Diaconescu spunea că momentul dificil cu Italia a fost depășit. De altfel, în ultima perioadă, tonul și relatările presei italiene despre fapte reprobabile comise de români s-a mai temperat.

Pe lângă trilaterala cu Serbia și Italia, România este interesată și de o trilaterală cu Serbia și Ungaria la nivelul minițtrilor de externe, declara Diaconescu după o întâlnire cu omologul său ungar Peter Balasz de la sfârșitul lunii aprilie, iar acest interes este împărtășit de guvernul de la Budapesta.

O altă trilaterală față de care România a manifestat interes este aceea cu Ucraina și Republica Moldova. "Ucraina este pregătită să reia formatul trilateralei România - Ucraina - R. Moldova. Sigur, trebuie agreate datele, întâlnirile și alte detalii, dar noi credem că este un format folositor care trebuie exploatat, iar Ucraina este pregătită să coopereze în acest sens", spunea ambasadorul ucrainean Markian Kulik în octombrie 2008. Perspectiva s-a îndepărtat însă, odată cu evenimentele postelectorale din Republica Moldova, care au determinat și o criză în relațiile dintre București și Chișinău.