Încă din tinereţe, de când se căsătorise cu Franz Joseph, Sissi evita să petreacă prea mult timp la curte. Se simţea sufocată de protocolul imperial şi, la început, şi de soacra ei. De aceea, avea să-şi facă un obicei din a călători timp îndelungat prin Europa. Călătoriile au devenit şi mai dese, şi mai lungi odată cu trecerea anilor, iar după căsătoria fiicei sale în 1890, Sissi rareori petrecea la Viena mai mult de câteva săptămâni pe an.
La 13.35, în ziua de sâmbătă, 10 septembrie, Sissi şi însoţitoarea ei, Contesa Irma Sztáray de Sztára et Nagymihály, au părăsit hotelul Beau-Rivage şi au luat-o pe jos, pe malul lacului Geneva, îndreptându-se spre port, pentru a se urca la bordul vaporului Genève cu direcţia Montreux. La un moment dat, tânărul Luigi Lucheni, un anarhist italian în vârstă de 25 de ani, s-a apropiat de ele şi s-a prefăcut că se împiedică, lovind-o pe Sissi parcă pentru a-şi menţine echilibrul. De fapt, totul fusese doar o manevră pentru nu trezi suspiciunile celor din jur. Lucheni o înjunghiase în piept pe împărăteasă fără ca nimeni să-şi dea seama, nici măcar victima.
