Falimentul băncii americane Lehman Brothers a dat startul crizei. De atunci, milioane de oameni și-au pierdut locurile de muncă. Piața imobiliară s-a prăbușit, iar economia mondială a intrat în recesiune, pentru prima oară după cel de-al doilea război mondial.
De la începutul crizei până acum, guvernele din lumea întreagă au injectat în stimularea economiei 11 trilioane de dolari, adică 11.000 de miliarde de dolari. Efortul financiar a fost însă cu adevărat colosal în țările G20. 10.000 de dolari pentru fiecare contribuabil!
Potrivit estimărilor Organizației Internaționale a Muncii, în ultimii doi ani, 39 de milioane de oameni au îngroșat rândurile șomerilor.
Marile țări au schițat complicate și costisitoare programe de stimulare a economiei. A dat tonul administrația americană, care a promis că va injecta 787 de miliarde de dolari în economie. O măsură, care a salvat 1,1 milioane de slujbe, susține Barack Obama. Oricum, pe fondul crizei, deficitul bugetar american s-a dublat într-un singur an.
Noul premier britanic, Gordon Brown, i-a călcat pe urme lui Obama, cu un plan de stimulare a economiei de 175 de miliarde de lire sterline, adică 289 de miliarde de dolari. Și în Marea Britanie însă, deficitul bugetar a crescut de două ori: de la 5,5 la 11,6.
În Germania, motorul Uniunii Europene, guvernul Angelei Merkel a aprobat un plan de salvare relativ mic: de doar 81 de miliarde de euro. Deficitul a crescut într-un an de la 0,1 la sută la 4,6 la sută.
Nicolas Sarkozy nu a stat nici el cu mâinile în sân. Franța are un plan de stimulare a economiei de 26 de miliarde de euro. Și cum altfel, un deficit bugetar dublu față de anul trecut.
China a pompat 586 de miliarde de dolari în economie. Iar roadele încep deja să se vadă. Guvernul de la Beijing susține că economia chineză va înregistra anul acesta o creștere de 9%. Însă, ca și în cazul celorlalte țări, deficitul bugetar a prins aripi, în vreme de criză.
