Locuri ferite de ochii trecătorilor, puțin cunoscute, dar pline de farmec. Le găsim încă la Brașov, orașul-cetate de odinioară, cu multe fortificații, ziduri și turnuri de apărare. Iar un astfel de loc este Cetățuia Brașovului, aflată pe Dealul Cetății, una dintre cele mai frumoase edificii, care ascunde o mulțime de povești.
Ca să ajungi la cetate, fie urci scările din spatele liceului de artă, fie mergi cu mașina pe Dealul Cetății. Drumul este mărginit de stejari, iar răcoarea lor este o desfătare în zilele toride de vară. Cetățuia n-a fost dintotdeauna atât de impozantă. Pe la 1529, era doar o fortificație de lemn.
Practic, întâi de toate a fost un singur turn din lemn, apoi construcția din cărămidă și piatră supraveghea drumul comercial care venea de la Bran și intra în cetate pe poarta vămii. În socotelile orașului au fost contabilizați pentru construcția inițială 650 de florini. Nucleul fortificației din prezent a fost ridicat din piatră pe la 1550, de trupele habsburgice.
În turnurile de apărare și în Fortificațiile Brașovului, existau persoane care îngrijeau strict de cheia de la poarta de intrare. Desigur cheile nu erau de dimensiuni atât de mari, însă responsabilitatea era una imensă.
În 1630 i se adaugă la colțuri patru bastioane, care se păstrează și acum. Cetățuia rămâne cu destinația de garnizoană până la începutul secolului al XIX-lea.
Devine închisoare militară după 1850 încoace și își păstreaza destinația asta destul de mult. Era un loc ferit și destul de ușor de bine păzit, și își păstrează această destinație până după Primul Război Mondial.
Primăria a încercat cumva să scape de clădire și atunci i-a oferit-o lui Carol al 2-lea, contra sumei de un leu. Carol, băiat pragmatic a refuzat-o, n-a luat-o și ea a continuat să se degradeze și în al doilea Război Mondial a redevenit închisoare, până prin anii 50.
În anii comunismului, cetățuia s-a tranformat într-un altfel de închisoare. Ea a devenit stația de bruiaj a orașului, pentru ca oamenii să nu poată asculta posturi de radio care nu erau agreate.
După 1975, cetățuia a fost restaurată în stil medieval, cu tunuri, arme și cavaleri în armură, care dau locului o atmosferă specială. Complexul se laudă acum cu un salon medieval, unul transilvănean, dar și cu o vinotecă unde se organizează degustări.
Ca orice cetate care se respectă. aici există și o fântână care avea peste 80 de metri adâncime. Acum se spune că locul este aducător de noroc. Trebuie însă să sacrifici o monedă, pentru ca dorința să se îndeplinească.
