Cândva aceste pământuri erau locuite de un singur neam ce vorbea acelaşi grai. Apoi au venit comuniştii şi au impus o altă limbă. Ulterior, româna s-a amestecat cu rusa, iar oamenii spun că aşa s-a născut limba moldovenească. Şi pentru ca aceste locuri să nu se mai întoarcă la rânduielile de altă dată, s-au distrus şi Bisericile.
Aşa e într-un sat din Ismail, numit Camâşovka. Cu toate acestea sătenii de aici au acum nu una, ci două Biserici. Ce-i drept, nu în toată regula. Un lăcaş de cult este improvizat în casa unui localnic, iar celălalt, în clădirea Primăriei. Acum depinde în ce limbă vrei să se ţină slujba. Vrei în română, fă-i o vizită lui nea Vasile, vrei în limba moldovenească, mergi la Primărie.
Dar trebuie să fii de-al lor, altfel n-ai acces.
Slujba se ţine acolo moldoveneşte, pt că preotul nu se îngrijeşte de limbă. Iar româna stâlcită este cu adevărat moldovenească.
Aşadar, Biserica din Primărie aparţine Mitropoliei de la Moscova, în timp ce casa lui nea Vasile este singura Biserică din Ucraina care ţine de Mitropolia Basarabiei şi prin urmare şi de Patriarhia Română. Cele 2 Biserici au împărţit satul în două lumi. Însă decând enoriaşii celor 2 Biserici improvizate au pornit construcţia unor Biserici în adevăratul sens al cuvântului, lumea din sat s-a învrăjbit de tot.
Localnicii care nu cred în Dumnezeu spun că nu-i interesează câte Biserici are satul, oricum zic ei, la mijloc există un singur interes, cel financiar.